Angela Merkel a încercat să frâneze apropierea rapidă a Ucrainei de NATO

În cartea sa intitulată „Libertate. Memorii 1954-2021″, care urmează să apară marţea viitoare, fosta lideră a Uniunii Creştin Democrate germane (CDU) reflectează asupra summitului-cheie al NATO de la Bucureşti din 2008, când au fost discutate candidaturile Ucrainei şi Georgiei.

Merkel recunoaşte dorinţa puternică a ţărilor din Europa centrală şi de est de a adera la NATO rapid, explicând însă că, în opinia sa, integrarea de noi membri trebuie să sporească nu doar securitatea respectivelor state, ci şi a NATO în ansamblu.

Merkel îşi exprimă în special preocuparea în carte faţă de legăturile Ucrainei cu Rusia, în mod specific prezenţa Flotei ruse a Mării Negre, cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ulterior ilegal de Rusia în 2014.

Ea mai scrie că niciun alt candidat anterior la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situaţie şi că aceste complicaţii militare ar fi putut crea riscuri pentru Alianţă. În acel moment, Merkel a remarcat că doar o minoritate din populaţia Ucrainei susţinea aderarea la NATO.

Abordarea lui Merkel faţă de Ucraina continuă să fie criticată la Kiev.

Angela Merkel discută de asemenea despre compromisul la care s-a ajuns în cele din urmă, dar cu costuri semnificative.

Fostul cancelar scrie că eşecul de a le oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a reprezentat o lovitură pentru aspiraţiile lor, în timp ce promisiunea generală a NATO privind viitoarea lor aderare a reprezentat o provocare directă la adresa intereselor ruse, ceea ce ea considera a fi o provocare faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

Cartea Angelei Merkel va fi publicată în peste 30 de ţări. Angela Merkel s-a aflat la cârma celei mai mari economii a Europei timp de 16 ani, între 2005 şi 2021. A fost, totodată, prima femeie cancelar a Germaniei