Angela Merkel: Reformele prezentate de Grecia trebuie completate

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Problema este dacă Grecia poate şi vrea să îndeplinească aşteptările pe care toţi le avem. Pot exista variaţii ale măsurilor prezentate de Guvernul elen dar în final măsurile trebuie completate’, a declarat Angela Merkel.

‘Am văzut asta în Irlanda, când noul Guvern a schimbat o parte din programul de asistenţă financiară. Dar în final stabilitatea financiară a ţării trebuie restabilită. Grecia negociază acum cu instituţiile financiare (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană). Aşteptăm aceste negocieri şi aşteptăm evaluarea făcută de organizaţiile internaţionale’, a explicat cancelarul Germaniei.

Germania, cel mai mare creditor al Greciei, a avertizat luni că zona euro nu va acorda Atenei noi fonduri până când nu va prezenta o listă detaliată a reformelor iar unele dintre acestea nu vor fi legiferate.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Martin Jaeger, a afirmat luni: ‘Trebuie să aşteptăm ca partea elenă să ne prezinte o listă cuprinzătoare de măsuri de reformă care să poată fi analizate cu organizaţiile internaţionale şi ulterior cu Eurogrupul. Mingea este în terenul Greciei iar negocierile sunt complicate, sunt multe detalii tehnice care necesită timp’.

Guvernul elen a trimis vineri o listă cu propuneri de reformă către zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor. La finele lunii trecute, miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.

În lista de reforme se estimează un excedent bugetar primar de 1,5% din PIB în acest an, sub nivelul de 3% din PIB inclus în pachetul de asistenţă financiară convenit cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI. De asemenea, Grecia ar urma să înregistreze un avans al economiei de 1,4% în 2015.

Recent, Ministerul elen de Finanţe a revizuit datele din 2014 privind excedentul bugetar primar, la 0,3% din PIB, faţă de o estimare de 1,5% din PIB a fostului Guvern de la Atena.

Conform listei de propuneri, veniturile statului vor fi majorate cu trei miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) prin combaterea evaziunii fiscale, privatizări şi taxe mai ridicate la alcool şi ţigări. Lista urmează să fie analizată de reprezentanţii UE, BCE şi FMI.

Aprobarea creditorilor internaţionali este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.

Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.

Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.