1EUR = 4.7601 RON | Bucureşti 23 º

Companii

ANRE vrea să modifice un ordin privind exportul şi importul de gaze, pentru a putea pune în funcţiune conducta Giurgiu-Ruse

Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE) a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a ordinului care se referă la rezervarea de capacitate privind importul şi exportul gazelor, în vederea punerii în funcţiune spre finalul acestui an a conductei Giurgiu-Ruse.

07 noi, 2016 | Agerpres

Ordinul precedent prevedea rezervarea capacităţii de transport doar pe interconectarea cu Ungaria, singura funcţională la acest moment, precizează reprezentanţii ANRE într-o notă explicativă.

'Ţinând cont de faptul că termenul de punere în funcţiune al interconectării dintre sistemele de transport al gazelor naturale din România şi Bulgaria pe direcţia Giurgiu-Ruse este prevăzut pentru finalul acestui an, precum şi de faptul că Ordinul preşedintelui ANRE nr. 15/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru rezervarea capacităţii de transport în punctul de interconectare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu sistemul de transport al gazelor naturale din Ungaria de la Csanadpalota are ca obiect exclusiv rezervarea de capacitate în punctul de interconectare Csanadpalota, apare ca fiind necesară adoptarea unui nou ordin al ANRE al cărui obiect de reglementare îl constituie asigurarea condiţiilor de aplicare a CAM NC, definirea termenilor şi condiţiilor generale şi specifice aferente contractelor de transport anuale/trimestriale/lunare/zilnice care urmează a fi încheiate prin intermediul mecanismului de alocare de capacitate prevăzut de CAM NC, precum şi modalitatea de stabilire a limitei de credit acordate utilizatorilor de reţea ce intenţioneză să participe la licitaţiile pentru alocarea de capacitate, în toate punctele de interconectare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre ale U.E. învecinate ţării noastre', potrivit documentului citat.

Modificările vizează, în principal, înlocuirea sintagmei 'punctul de interconectare Csanádpalota' din Ungaria cu 'punctele de interconectare cu sistemul de transport al gazelor naturale din statele membre ale Uniunii Europene învecinate României'.

Totodată, în noul ordin se arată că 'garanţia financiară de participare poate fi constituită în numerar, sub formă de cont garantat (depozit colateral) şi/sau de scrisoare de garanţie bancară, emisă de o bancă de pe teritoriul României în lei sau echivalentul în euro la cursul BCE din ziua emiterii garanţiei. Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale 'Transgaz' - S.A. Mediaş acceptă scrisori de garanţie bancară eliberate de către bănci care au rating emis de una dintre următoarele agenţii de rating: Standard & Poors, Moody's, Fitch, cel puţin la nivel de investment grade'.

Propunerile şi observaţiile pe marginea proiectului de ordin, însoţite de argumentaţia aferentă, trebuie transmise către ANRE până la data de 16 noiembrie.

Duminică, Transgaz a anunţat că gazoductul de rezervă dintre România-Bulgaria va fi pus în funcţiune până la finele lui noiembrie, cu o lună mai devreme decât era planificat.

'În data de 4 noiembrie 2016, s-a finalizat tragerea pe sub Dunăre a conductei de rezervă DN 500 în lungime de 2100 metri, lucrările fiind derulate în baza contractului de execuţie semnat împreună cu Inspet SA Lider şi SC Habau PPS Asociat. Deşi, atât în contractul de finanţare cât şi în contractul de execuţie, termenul de finalizare al lucrărilor este 31.12.2016, datorită utilizării tehnologiei avansate, alegerii unor soluţii tehnice de succes precum şi a implicării personalului specializat, lucrările de execuţie, probele de presiune, cuplarea conductei, inclusiv punerea în funcţiune a acesteia se vor finaliza până la sfârşitul lunii noiembrie 2016, cu aproximativ o lună mai devreme decât era planificat', se menţionează într-un comunicat al Transgaz.

Potrivit reprezentanţilor Transgaz, până la această dată a fost finalizată, probată, recepţionată şi pusă în funcţiune conducta principală, fiind create condiţiile tehnice pentru asigurarea exportului de gaze naturale din România spre Bulgaria.

'Staţiile de reglare măsurare (SRM-urile) atât la noi cât şi la bulgari au fost construite şi recepţionate, astfel încât, după semnarea Acordului de Interconectare şi aprobarea metodologiei de rezevare de capacitate, se pot efectua activităţi de import şi export', precizează aceştia.

Interconectorul România-Bulgaria a fost finanţat cu fonduri europene în valoare de 23 milioane euro, din care 10 milioane euro alocate lucrărilor de pe malul românesc şi 13 milioane euro pentru partea bulgară.

Subtraversarea efectivă a Dunării la Comasca a început încă din 25 septembrie a.c., când a avut loc tragerea conductei principale prin forajul executat pe sub Dunăre. Lucrările de subtraversare înseamnă în fapt conectarea sistemului de transport gaze naturale dintre România şi Bulgaria. În acelaşi timp, staţia de Măsurare a Gazelor Giurgiu permite circulaţia gazelor în ambele sensuri, curgere bidirecţională care a fost dimensionată la un debit maxim de 1,5 miliarde mc/an în ambele sensuri.

Din Staţia de Măsurare a Gazelor Giurgiu, gazele sunt transportate prin conducte DN 500mm, în lungime de 5,1 km până de la grupul de robinete Comasca (România). Lungimea efectivă a subtraversării este de 2,1 km de la grupul de robinete Comasca până la grupul similar de la Marten (Bulgaria).

Interconectorul România-Bulgaria este cea mai mare lucrare de acest gen din România şi Europa până la acest moment, o lucrare de pionierat, subliniază reprezentanţii transportatorului român de gaze.

Transgaz se află în faza finală a negocierii Acordului de Interconectare cu Bulgartransgaz, operatorul sistemului de transport gaze naturale din ţara vecină, Bulgaria. Acordul de Interconectare va sta la baza comercializării capacităţilor de transport.

Proiectul de interconectare România - Bulgaria este singurul proiect prin care se poate asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul României. Conducta de gaz din Bulgaria în Austria, via România şi Ungaria (BRUA - PCI 7.15, proiect de interes comun conform primei liste PCI) are o importanţă deosebită la nivel regional astfel încât, după punerea în funcţiune, conducta va asigura integrarea surselor de gaze naturale din Coridorul Sudic cu pieţele din Europa Centrală şi de Vest.

Proiectul BRUA (gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria), face parte din Planul de dezvoltare al SNTGN Transgaz în perioada 2014-2023 şi se regăseşte pe lista actualizată a proiectelor de interes comun adoptată de Comisia Europeană. Conducta 'Ţărmul Mării Negre-staţia de comprimare gaze Podişoru' este, de asemenea, proiect de interes comun al Uniunii Europene şi face legătura cu BRUA prin preluarea potenţialelor rezerve de gaze naturale din Marea Neagră.

Proiectul BRUA este dezvoltat în contextul necesităţii diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, transportul înspre pieţele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică, asigurării pe direcţia Bulgaria a unei capacităţi de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an şi dezvoltării unei capacităţi de transport pe direcţia Ungaria de 1,75 mld.mc/an în faza I şi 4,4 mld.mc/an în faza II.

Conducta va avea o lungime totală de 528 km, diametrul de 32'(Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport gaze naturale şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO