Aplicarea prevederilor noului Cod al muncii a redus incidenţa muncii la negru

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În perioada imediat următoare aplicării Codului muncii, o mare parte a angajatorilor care foloseau munca la negru au preferat să încheie contracte individuale de muncă şi, astfel, cel puţin formal, au redus munca la negru, dar au transferat-o în zona gri. Nu au încheiat contracte de muncă pe opt ore ci pe timp parţial, una sau două ore, deşi angajaţii continuau să-şi desfăşoare activitatea pe timp de opt ore”, a spus avocatul Răzvan Vasiliu şi a subliniat impactul controalelor Inspecţiei Muncii şi severitatea sancţiunilor prevăzute de noul Cod.

Potrivit directorului „Relaţii de muncă” din Inspecţia muncii, Larisa Papp, la 31 mai 2011, în România existau 5.061.135 salariaţi activi, pentru ca peste un an să fie înregistraţi 5.069.931 salariaţi. În privinţa contractelor de muncă, evoluţia acestora a fost de la 6.039.624 (31 ianuarie 2011) la 5.382.674 (31 decembrie 2011).

Larisa Papp a explicat că datele prezentate rezultă din declaraţiile anagajatorilor, cifrele variind de la o zi la alta („piaţa muncii este dinamică”), iar diferenţa între numărul de salariaţi şi cel de contracte provine din faptul că o persoană cumulează mai multe funcţii, deci mai multe contracte de muncă.

Referindu-se la o altă modificare adusă de noul Cod al muncii, respectiv introducerea criteriilor de performanţă şi evaluarea salariaţilor în baza acestora, avocatul Răzvan Vasiliu a menţionat dificultăţile şi controversele apărute.

„Introducerea criteriilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare a performanţei salariaţilor a născut mari discuţii (…) În practică s-a dovedit că nu toţi salariaţii pot fi evaluaţi profesional. Este vorba, de exemplu, despre jurnalişti, medici sau profesori, la care foarte greu să evaluezi performanţa”, a spus avocatul Vasiliu.

Acesta mai arătat că „aparent, evaluarea performanţei salariatului este un criteriu obiectiv, dar în momentul evaluării intervine subiectivismului celui care o face”.

„În aceste condiţii, sindicatele şi reprezentanţii salariaţilor au susţinut că la umbra criteriilor de evaluare a performanţei s-ar ascunde un tip de concediere pe motive care ţin de persoana salariatului”, a mai spus avocatul Răzvan Vasiliu.

Pe de altă parte, secretarul general al Confederaţiei Patronale din Industria Română (CONPIROM), Mihai Ivaşcu, referindu-se la numărul de contracte încheiate în ultimul an de zile, a spus că „este destul de dificil de apreciat în acest moment impactul noului Cod al muncii pentru că ar trebui luată în calcul situaţia economică cu care se confruntă ţara”.

„Dacă este să evaluăm Codul din punctul de vedere al angajatorilor, această schimbare care a fost făcută în 2011 a fost percepută pozitiv. Vechiul Cod al muncii avea o tentă sindicalistă, iar cel nou înclină puternic spre (interesele – n.r.) patronatelor”, a afirmat secretarul general al CONPIROM.

Mihai Ivaşcu a adăugat că, ‘din punctul de vedere al patronatelor, al confederaţiei pe care o reprezintă, a fost dezamăgit deoarece, timp de două luni de zile, au avut loc discuţii pe diferite variante de modificare, pentru ca, în cele din urmă, guvernul să-şi asume răspunderea pe textul legii’.

Joi, Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă a organizat o dezbatere pe tema modificărilor aduse cu un an în urmă la Codul muncii şi care, printre altele, s-au concretizat în restrângerea drepturilor salariaţilor. A fost analizat impactul respectivelor modificări legislative asupra mediului economic şi relaţiilor de muncă, atât din perspectiva lucrătorilor cât şi din cea a angajatorilor.