ARPIM: Taxa clawback este una dintre măsurile care descurajează investiţiile în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu, astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente’, a precizat preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham, Anda Todor, potrivit unui comunicat de presă al ARPIM.

Preşedintele Local American Working Group (LAWG) Călin Gălăşeanu, a amintit că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză.

‘În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-si asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă’, a adăugat Călin Gălăşeanu, prin intermediul aceluiaşi comunicat.

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM), Dan Zaharescu, a afirmat că industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, ‘descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil’.

‘Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă. Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil’, a afirmat Dan Zaharescu.

Potrivit aceleiaşi surse, investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare.

Companiile membre ale acestor asociaţii afirmă că sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.