Autostrada Bucureşti-Ploieşti, deschisă degeaba: traficul e mic, şoferii preferă DN1

Deşi reprezintă o variantă rapidă de a ajunge din Bucureşti în Ploieşti şi înapoi, autostrada A3, inaugurată în vara anului trecut, are un trafic extrem de redus. Şoferii preferă în continuare DN 1, în ciuda restricţiilor de viteză.
Florin Cojocaru - joi, 14 mart. 2013, 22:02
Autostrada Bucureşti-Ploieşti, deschisă degeaba: traficul e mic, şoferii preferă DN1

Austostrada A3, dintre Centura Bucureşti şi Centura Ploieşti are un trafic de peste patru ori mai mic decât DN1, cealaltă variantă prin care se poate ajunge în Ploieşti din Bucureşti, şi de câteva ori mai mic decât A1 şi A2, celelalte autostrăzi care au punct de plecare Bucureştiul. Astfel, în luna noiembrie a anului trecut, media traficului zilnic pe A3, sensul spre Ploieşti, era de 1.600 de maşini, măsurată la kilometrul 11. Pe celălalt sens, spre Bucureşti, au circulat, în medie, 2.600 de automobile.

Spre comparaţie, pe DN1, în aceeaşi lună, circulau 18.000 de maşini pe ambele sensuri.

În decembrie, traficul a scăzut, atât pe DN 1 cât şi pe A3, dar situaţia nu s-a schimbat prea tare.

Pe autostradă au ajuns să circule, în medie, doar 1.200 de maşini pe zi către Ploieşti şi 2.100 spre Bucureşti, în timp ce pe drumul naţional circulau 16.000 de maşini, potrivit datelor furnizate de Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. 

Traficul mic de pe A3 este explicat de Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, prin faptul că este prost poziţionată şi nu oferă o ieşire lejeră către A1 Bucureşti-Piteşti şi, mai departe, către Coridorul 4 Pan – European, care reperezintă principala rută de tranzit şi transport comercial din România. „Poziţia în care A3 intră în Bucureşti nu atrage interesul transportatorilor români pentru că nu dispune de joncţiune cu A1 pe o centură cu două benzi pe sens, la nivel de autostradă. O altă cauză a traficului redus este şi că mulţi transportatori, mai ales din centrul şi nord-vestul ţării, nu ştiu că există această porţiune de autostradă sau cum se intră pe ea din Ploieşti”, a precizat Hagiu.

Potrivit acestuia, până la finalizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, autostrada Bucureşti-Ploieşti rămâne doar de interes turistic. Nu trebuie uitat însă că şi cei care merg în vacanţă pe Valea Prahovei au accesul îngreunat la autostrada A3, asta pentru că autostrada nu ajunge practic în Bucureşti, ci la centura de nord a oraşului. Cei 6 km între Şoseaua de Centură şi Şoseaua Petricani din Bucureşti ar fi trebuit să fie gata încă de toamna trecută, dar în decembrie lucrările nu erau terminate nici pe sfert.

Cel mai aglomerat drum din România este A1, cu un trafic mediu zilnic de circa 25.000 de maşini (cifră valabilă doar pentru sensul spre Piteşti, trafic măsurat la km 10+600) urmat de DN1 şi DN 28 Roman-Iaşi.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti a fost inaugurată în luna iulie a anului trecut, după o înârziere de doi ani. Are o lungime de 56 de kilometri şi face legătura între Centura Bucureşti şi Centura Ploieşti.

Te-ar mai putea interesa și
Economia Franţei va reveni în 2022 la nivelul de dinainte de izbucnirea pandemiei
Economia Franţei va reveni în 2022 la nivelul de dinainte de izbucnirea pandemiei
Economia franceză va reveni la nivelul anterior pandemiei de coronavirus (COVID-19) la începutul anului viitor, deoarece ridicarea restricţiilor şi accelerarea campaniei de vaccinare stimulează......
Parlamentarii coaliţiei majoritare vor respinge rapoartele de activitate ale CNA şi Avocatului Poporului
Parlamentarii coaliţiei majoritare vor respinge rapoartele de activitate ale CNA şi Avocatului Poporului
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la finalul şedinţei coaliţiei guvernamentale, că în plenul reunit ...
Iohannis l-a invitat pe Biden în România
Iohannis l-a invitat pe Biden în România
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că l-a invitat pe şeful administraţiei americane, Joe Biden, în România, ...
Șeful autorității italiene de supraveghere financiară vrea ca piaţa criptomonedelor să fie reglementată
Șeful autorității italiene de supraveghere financiară vrea ca piaţa criptomonedelor să fie reglementată
Extinderea criptomonedelor fără o reglementare clară este un motiv de îngrijorare şi ar putea afecta modul în care ...