Autostrada Ploiești – Brașov: Chinezii contestă anularea procedurii prin PPP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Asocierea China Communications Construction Company (CCCC) – Makyol a depus luna aceasta contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Asta după ce la finele lunii trecute a fost anunțată că se anulează procedura de realizare prin PPP a Autostrăzii Ploiești – Brașov.

În contestație, avocații constructorilor susțin că Ordonanță de Urgență 7/2020, în baza căreia s-a decis anularea procedurii, a fost deja respinsă în Senat. Astfel, ei susțin că decizia anulării procedurii prin PPP a fost prematură și că trebuie văzut dacă ordonanța respectivă va fi în final respinsă sau aprobată de Parlament, urmând votul în Camera Deputaților.

Chiar și așa, conform ordonanței respective, Comisia Națională de Strategie și Prognoză avea obligația să transfere proiectul la Ministerul Transporturilor și nicidecum să anuleze procedura prin PPP, mai spun avocații chinezilor.

În acest context instabil, avocații constructorilor apreciază că procedura trebuia mai degrabă suspendată până la lămurirea tuturor aspectelor.

Rămâne de văzut care va fi decizia CNSC în cazul acestei contestații și dacă ulterior se va ajunge la Curtea de Apel București.

Amintim că fostul guvern Viorica Dăncilă a lansat în octombrie 2018 procedura de realizare prin PPP a Autostrăzii Ploiești – Comarnic – Brașov. Inițial, au fost depuse cinci candidaturi din partea constructorilor interesați de acest proiect strategic al României.

În final, a mai rămas în cursă doar asocierea CCCC – Makyol, care a purtat negocieri cu reprezentanții statului român anul trecut.

În varianta prin PPP, durata de proiectare şi execuţie a autostrăzii era stabilită la maximum patru ani, iar durata de întreţinere şi operare de către partenerul privat era de 20 de ani. Partenerul public, statul, urma să contribuie cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investiţiei şi costurile de întreţinere şi operare. Costul estimat al acestei investiţii se ridică la aproximativ 1,36 miliarde de euro. Şoferii care vor merge de la Bucureşti la Braşov pe autostradă urmau să achite o taxă de 6,3 euro/100 km.

Reprezentanții PNL, care au venit la guvernare în toamna anului trecut, au declarat însă în repetate rânduri că nu susțin realizarea acestei autostrăzi în modul promovat de PSD iar în ianuarie 2020 au emis o Ordonanță de Urgență ce prevede ca proiectele de realizare autostrăzi prin PPP să fie transferate de la CNSP la Ministerul Transporturilor.

Mai mult, Guvernul Orban lansează acum noi planuri pentru autostrada care va traversa Carpații prin Valea Prahovei. Mai exact, vrea să facă doar porțiunea de la Comarnic la Brașov, de circa 51 de kilometri, și aceasta împărțită pe cinci secțiuni.

Planurile noi includ actualizarea studiului de fezabilitate și realizarea cu prioritate a loturilor 1 și 3 care ocolesc orașele Sinaia, Bușteni și Comarnic. Dacă pentru actualizarea studiilor ar putea fi folosiți bani europeni, pentru construcția efectivă sursa de finanțare este neclară, vorbindu-se atât de fonduri europene, credite externe și în ultimă instanță de bani de la buget. Rămâne de văzut dacă statul român va găsi resurse proiectul care ar costa în această variantă 1,2 miliarde de euro.

Termenul estimat de autorități pentru finalizarea construcției pe bucăți a Autostrăzii Comarnic – Brașov este 2026, însă unii pasionați de infrastructură apreciază că este un termen nerealist pentru o autostradă montană cu tuneluri.