Acordul va crea o piaţă comună de aproximativ 720 de milioane de persoane prin reducerea sau eliminarea treptată a 90% din tarifele la importuri şi exporturi.
Economiile celor 27 de state membre ale UE şi ale celor patru parteneri ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay) însumează 22 de trilioane de dolari (19 trilioane de euro), adică aproximativ un sfert din PIB-ul mondial.
„Există câştiguri importante pentru ambele părţi, iar acordul reflectă, într-un mod destul de echilibrat, asimetriile care există între cele două regiuni în termeni de competitivitate”, explică pentru EFE fostul secretar brazilian pentru comerţ exterior, Lucas Ferraz, care a fost unul dintre negociatorii şefi ai acordului în 2019, iar în prezent este profesor la Fundaţia Getulio Vargas (FGV).
Potrivit Institutului de Cercetări Economice Aplicate din Brazilia, cel mai mare beneficiar va fi chiar Brazilia, cu o creştere a PIB-ului său de 0,46% până în 2040. Economiile celorlalte ţări din Mercosur vor creşte cu 0,20%, în timp ce pentru UE acordul va reprezenta o creştere uşoară, de doar 0,06%.
Acordul reprezintă o mare oportunitate pentru sectorul agricol al ţărilor membre ale Mercosur, mai competitiv decât cel european. Deşi UE menţine cote pentru produse precum carnea, zahărul, orezul sau mierea, taxele pentru 77% din exporturile agroalimentare ale Mercosur către UE vor fi eliminate în aproximativ zece ani. Acest lucru îi va avantaja în mod special pe producătorii sud-americani de fructe, peşte şi cafea, printre alţii.
Totuşi, în faţa valului de proteste din Europa, în special din Franţa, UE a aprobat nişte măsuri de protecţie prin care îşi rezervă dreptul de a interveni dacă apare un dezechilibru mare al preţurilor.
Dacă agricultura este punctul forte al Mercosurului, industria este punctul foarte al UE, pentru membrii căreia se vor deschide porţile pentru a vinde utilaje industriale, echipamente electrice, automobile, medicamente, îmbrăcăminte etc.
Din punct de vedere istoric, Mercosur a fost un spaţiu închis pentru acest tip de bunuri, asupra cărora în prezent se aplică taxe vamale ridicate, cu scopul de a proteja industria locală.
Totuşi, aceste tarife, care acum ajung la 35% pentru vehicule, vor dispărea treptat, deşi există un dar. UE a acceptat eliminarea treptată a tarifelor pentru produsele sale industriale cu termene mai lungi de zece ani în unele cazuri, ceea ce reprezintă un fapt neobişnuit, notează Ferraz. Ce atrage atenţia este sectorul auto. Vehiculele electrice, cele propulsate cu hidrogen şi cele cu tehnologii noi vor avea perioade de scutire de 18, 25, respectiv 30 de ani.
Un alt punct strategic sunt mineralele critice şi pământurile rare, esenţiale în geopolitica actuală pentru dezvoltarea noilor tehnologii de tranziţie energetică, informaţii şi apărare.
Conform Comisiei Europene, acordul va facilita investiţiile companiilor în lanţurile de aprovizionare esenţiale, inclusiv în privinţa materiilor prime critice.
Statele membre UE speră să reducă astfel dependenţa faţă de China, lider mondial în producţia şi rafinarea acestor produse. Brazilia are în prezent a doua cea mai mare rezervă mondială de pământuri rare, majoritatea neexploatate. Argentina deţine, la rândul ei, câteva.
În prezent, Brazilia deţine a doua cea mai mare rezervă mondială de pământuri rare, majoritatea nefiind explorate.
Potrivit Institutului Brazilian de Minerit, acordul cu UE va elimina birocraţia şi barierele, ceea ce ar putea reduce costurile pentru companiile europene care urmăresc să obţină contracte pe termen lung pentru furnizarea de materii precum litiul, din Argentina, şi grafitul, din Brazilia.
Cu toate acestea, Brazilia a renegociat, iar UE a acceptat, dreptul de a aplica restricţii la exporturile de minerale critice dacă consideră că este adecvat, de exemplu, pentru a stimula agregarea valorii în ţară.
Acesta este cel mai important acord negociat vreodată de Mercosur de la înfiinţarea sa, în 1991, şi unul dintre cele mai ambiţioase ale UE, care găseşte o cale de ieşire în faţa valului protecţionist promovat de preşedintele american, Donald Trump.
„Consolidarea Mercosur şi a UE pune presiune asupra SUA pentru a-şi reevalua propriile strategii comerciale în relaţia cu ţările din America de Sud, ceea ce ar putea genera noi acorduri, o competitivitate mai mare şi o repoziţionare geostrategică”, subliniază avocatul Daniel Toledo, specialist în drept internaţional.
În ceea ce priveşte Bolivia, această ţară este aproape de momentul finalizării procesului de aderare la Mercosur ca membru cu drepturi depline.
Ulterior, Bolivia va trebui să negocieze cu UE pentru a deveni parte la acest acord comercial, a precizat Lucas Ferraz.