Banca Mondială estimează pentru 2019 o încetinire a creşterii economice în Europa, până la 2,1%

Creşterea economică din Europa şi Asia Centrală va încetini la 2,1%, în 2019, după ce anul trecut s-a situat la 3,1%, se arată în documentul "Noutăţi economice pentru Europa şi Asia Centrală' al Băncii Mondiale, dat vineri publicităţii.
Economica.net - vin, 05 apr. 2019, 09:19
Banca Mondială estimează pentru 2019 o încetinire a creşterii economice în Europa, până la 2,1%

Potrivit raportului, evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creşterea regională, împreună cu creşterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia şi Serbia.

Pe de altă parte, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanşată de presiunile de pe piaţa financiară şi asupra monedei, creşterea economică fiind estimată la 1% pentru 2019, un declin major faţă de 7,4%, în 2017.

„Europa şi Asia Centrală sunt vulnerabile în faţa incertitudinilor globale şi se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei, declinul productivităţii, scăderea investiţiilor şi schimbările climatice. Vestea bună este că sunt disponibile diverse opţiuni de politici pentru accelerarea creşterii şi gestionarea acestor provocări. Ţările ar trebui să elimine decalajele în materie de investiţii, să îmbunătăţească guvernarea, să participe mai mult la lanţurile valorice globale şi să se asigure că mai multe persoane au acces la servicii financiare, inclusiv la conturi bancare şi plăţi digitale”, a declarat Cyril Muller, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

În ceea ce priveşte estimările pentru perioada 2020 – 2021, acestea menţionează o creştere regională modestă.

„Ponderea populaţiei aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990. Productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 şi 2017. Creşterea investiţiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014 – 2018. Alte zone din regiune – în special Asia Centrală şi Balcanii de Vest – sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundaţiile şi dezastrele naturale mai frecvente”, indică raportul Băncii Mondiale.

În acest context, economistul şef pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale, Asli Demirgüç-Kunt, este de părere că incluziunea financiară poate ajuta accelerarea creşterii economice şi poate juca un rol important în gestionarea multor provocări pe termen lung ale regiunii.

„Deţinerea unui cont este primul pas către un sistem financiar formal, făcând mai uşoară încasarea salariului, primirea banilor de la prieteni şi familie şi colectarea plăţilor guvernamentale. De asemenea, încurajează economiile şi creditarea. În ţările emergente din Europa şi Asia Centrală, ponderea populaţiei care deţine un cont a crescut de la 45% în 2011 la 65% în 2017, ceea ce reprezintă o tendinţă promiţătoare. Dar, mai sunt multe de făcut în majoritatea ţărilor’, susţine Demirgüç-Kunt.

Conform datelor Băncii Mondiale, în 2017, aproximativ 116 milioane de adulţi din regiunea Europa şi Asia Centrală nu aveau un cont bancar, cei mai mulţi trăind în Rusia, Turcia, Uzbekistan, Ucraina şi România. În funcţie de gen, femeile reprezintă 58% dintre adulţii care nu au acces la servicii bancare din regiune.

Din concluziile raportului de specialitate reiese faptul că lipsa accesului la serviciile bancare este asociată de obicei cu lipsa participării la forţa de muncă, nivelurile scăzute de educaţie şi apartenenţa la cele 40% cele mai sărace din populaţie.

Raportul Băncii Mondiale precizează că, pentru a creşte semnificativ numărul de deţinători de conturi bancare din regiune, guvernele pot să joace un rol esenţial prin mutarea plăţilor obişnuite în conturile bancare. „Aceste plăţi ar include salariile lucrătorilor din sectorul public, distribuirea pensiilor publice, a plăţilor agricole şi a prestaţiilor sociale către persoanele respective. Progresul tehnologiei digitale şi utilizarea la un nivel mai mare a telefoanelor mobile prezintă, de asemenea, oportunităţi majore pentru guverne de a extinde incluziunea financiară, de a elimina disparităţile de gen şi a impulsiona creşterea economică a ţărilor din regiune”, notează sursa citată.

Te-ar mai putea interesa și
CNAIR le cere șoferilor să nu mai circule pe E85 până când utilajele nu finalizează intervențiile
CNAIR le cere șoferilor să nu mai circule pe E85 până când utilajele nu finalizează intervențiile
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere face apel la toți conducătorii auto să nu mai circule pe DN2 (E85) până când utilajele CNAIR nu vor finaliza intervențiile. ...
Ucraina are nevoie de încă 17 miliarde de dolari pentru a-și repara infrastructura energetică avariată de atacurile ruse
Ucraina are nevoie de încă 17 miliarde de dolari pentru a-și repara infrastructura energetică avariată de atacurile ruse
Ucraina va avea nevoie de o finanţare suplimentară de 17 miliarde de dolari anul acesta, în special pentru efectuarea ...
Inspecția Muncii a început o campanie de control la companiile din industria mineritului
Inspecția Muncii a început o campanie de control la companiile din industria mineritului
Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a început vineri campania de control privind respectarea măsurilor ...
Cătălin Drulă: Guvernul pune gaz pe focul inflației, din dorința de a încasa taxe mai mari la buget. Prioritatea USR când va ajunge la guvernare este oprirea scumpirilor
Cătălin Drulă: Guvernul pune gaz pe focul inflației, din dorința de a încasa taxe mai mari la buget. Prioritatea USR ...
Preşedintele Uniunii Salvați România, Cătălin Drulă, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Băile Felix, ...