Băncile din România fac printre cele mai mari profituri din Europa, dar situația se schimbă. Ce urmează după era dobânzilor mari

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru România, însă, provocarea depășește simpla normalizare a dobânzilor. ”Aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, inflație peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, risc de downgrade și presiune pe costul finanțării externe, precum și volatilitate politică și incertitudine privind reformele”, arată studiul citat.

Pe lângă acestea, piața bancară românească se consolidează continuu: Banca Transilvania a integrat OTP, UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar valul de consolidare continuă să ia amploare.

Băncile vor trebui să-și protejeze profiturile înaintea creșterii cotei de piață

Pentru multe bănci, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanțelor, repricing și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere.

În acest context, tranzacțiile de tip M&A nu sunt doar instrumente de creștere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, obținere a economiilor de scară și valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare.

Băncile trebuie să accelereze creditarea sănătoasă, în special pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate și IMM-urilor/microîntreprinderilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting și aplicarea unui pricing diferențiat la nivel de client.

România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienți și un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme suficient aceste atuuri în creșterea creditării, a investițiilor, a asigurărilor și a utilizării recurente a serviciilor bancare.

Raportul cost/venit al băncilor din România este mai mare decât al celor din UE

Un raport cost-venit (CIR) de aproximativ 59% în România, comparativ cu circa 54% la nivel european, arată că digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, și nu pe transformarea end-to-end a modelului operațional. Mai exact, băncile din România au investit mult în aplicații și interfețe pentru clienți, dar mai puțin în modernizarea proceselor interne, ceea ce face ca economiile de cost să fie mai mici decât în alte țări europene.

Produsele, procesele, sistemele IT legacy, operațiunile de back-office, precum și procesele de onboarding, administrare a relației cu clienții (servicing) și recuperare a creanțelor (collections) trebuie simplificate. În caz contrar, consolidarea riscă doar să adauge complexitate. Inteligența artificială poate face aici diferența.

Creșterea veniturilor din comisioane devine esențială

Până acum, băncile locale au beneficiat de creșterea veniturilor nete din dobânzi. Pe măsură ce dobânzile se normalizează, creșterea veniturilor din comisioane (NCI) devine esențială pentru menținerea profitabilității.

Plățile, wealth management, bancassurance, serviciile pe bază de abonament și ecosistemele pentru comercianți vor deveni surse tot mai importante de creștere. European Retail Banking Radar arată că ritmul de creștere revine treptat spre nivelurile dinaintea perioadei excepționale generate de dobânzile ridicate, iar România nu va fi o excepție.

Privind retrospectiv, multe bănci au valorificat contextul favorabil creat de creșterea dobânzilor, însă nu au reinvestit suficient acest avantaj în transformare structurală. Adopția digitală a crescut, dar monetizarea acesteia a rămas limitată. În multe cazuri, rețelele și procesele operaționale au rămas prea complexe, oferta de produse generatoare de fee income nu s-a dezvoltat suficient, iar modelul de business a rămas orientat mai degrabă spre prudență decât spre extinderea rolului băncii ca platformă de intermediere financiară.

„Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului.

Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație si a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului.”, a declarat Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney. 

Contextul european

Țările din sudul Europei, afectate in urmă cu un deceniu de criza datoriilor și al restructurărilor bancare, se numără astăzi printre cele mai performante piețe de retail banking din Europa, potrivit celei de-a 18-a ediții a studiului European Retail Banking Radar 2026, realizat de Kearney.

În urmă cu zece ani, băncile din Europa de Sud reprezentau punctul vulnerabil al sectorului bancar european, confruntându-se cu volume ridicate de credite neperformante, programe de sprijin financiar și procese ample de restructurare. Datele analizate de Kearney arată însă o transformare semnificativă a acestor piețe. Din 2020 până în prezent, profitabilitatea per client a crescut cu 715% în Europa de Sud, comparativ cu 91% în Europa de Vest și 206% în Europa de Est.

Portugalia este în prezent liderul european în ceea ce privește eficiența operațională, cu un raport cost-venit de doar 32%, urmată de Spania, cu 37%. La polul opus se află Franța, care înregistrează cel mai ridicat nivel al acestui indicator din Europa, de 67%.

Diferențele de eficiență alimentează consolidarea sectorului la nivel European

Instituțiile financiare care au obținut cele mai bune rezultate sunt cele care au folosit perioada ratelor ridicate ale dobânzilor pentru a-și simplifica operațiunile, a-și crește productivitatea și a-și diversifica sursele de venit. Oferta UniCredit de 35 de miliarde de euro pentru preluarea Commerzbank – cea mai importantă tranzacție bancară transfrontalieră propusă în Europa de la criza financiară globală și până în prezent, ilustrează modul în care băncile cu modele operaționale mai eficiente sunt acum în poziția de a consolida piața prin achiziția unor competitori mai puțin performanți.

Potrivit datelor Kearney, băncile din Italia operează în prezent cu un raport cost-venit de 51%, comparativ cu 61% în Germania. În același timp, acestea generează venituri de aproximativ 310.000 de euro per angajat, față de 254.000 de euro în cazul băncilor germane.

Același set de date arată că ritmul de creștere a veniturilor în sectorul bancar european a încetinit la 2,3% în 2025, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani și mult sub avansul de 14,6% înregistrat în perioada de creștere accelerată a ratelor dobânzilor din 2022–2023. Totodată, creșterea profitului s-a redus la 2,9%, punând presiune pe băncile care continuă să opereze cu structuri de cost ridicate.

Media europeană devine tot mai puțin relevantă

Conceptul unei „medii europene” unice devine din ce în ce mai puțin reprezentativ. Între regiunile Europei s-a creat un decalaj de 20 de puncte procentuale în ceea ce privește creșterea profitabilității per client: Europa de Est a înregistrat un avans de 11,1%, în timp ce țările nordice și Elveția au consemnat o scădere de 9,1%.

Elveția continuă să ocupe primul loc în ceea ce privește profitul per client, cu 716.000 de euro, deși marjele s-au redus ușor pe fondul normalizării veniturilor din dobânzi. Europa de Est a înregistrat cea mai puternică creștere a profitabilității per client, de 11,1%, susținută de ajustarea rapidă a prețurilor și de o disciplină riguroasă în controlul costurilor.

Presiunea asupra ratelor dobânzilor ridică miza 

Analiza Kearney arată că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor se traduce printr-o diminuare de aproximativ 26 de miliarde de euro a veniturilor băncilor din UE-27.

Pentru a-și menține nivelul actual de profitabilitate și aceeași rată costuri/venituri, băncile ar trebui să reducă aproximativ 14 miliarde de euro din costuri și să genereze suplimentar între 19 și 20 de euro venituri din comisioane pentru fiecare client. Instituțiile cu cele mai bune rezultate își diversifică deja sursele de venit prin dezvoltarea activităților din domenii precum plăți, administrarea averii, produse de protecție și servicii de consultanță, continuând în același timp să își îmbunătățească productivitatea.

Veniturile din taxe și comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 și 2025, iar venitul generat per angajat a avansat cu 3,1%. Această evoluție se înscrie într-o tendință de eficientizare pe termen lung: volumul de activitate per angajat aproape s-a dublat din 2008 până în prezent, iar volumul gestionat per sucursală aproape s-a triplat.

Metodologie

European Retail Banking Radar 2026 realizat de Kearney monitorizează evoluția a 88 de bănci de retail din 21 de piețe europene, atât din Europa Occidentală, cât și din Europa de Est, pe baza datelor raportate public pentru perioada 2008–2025. Studiul evaluează performanța instituțiilor financiare dintr-o perspectivă amplă, de la capacitatea de generare a veniturilor până la eficiența operațională și managementul riscului, permițând distingerea clară între efectele ciclice și schimbările structurale de profunzime.