BCE: Recapitalizarea băncilor elene trebuie finalizată până la sfârşitul anului

Creditorii eleni ar trebui recapitalizaţi până la sfârşitul anului, a afirmat, miercuri, preşedintele noii agenţii de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy, avertizând că anul viitor vor intra în vigoare reglementări mai stricte privind băncile cu probleme, transmite Reuters.
Economica.net - mie, 04 nov. 2015, 10:46
BCE: Recapitalizarea băncilor elene trebuie finalizată până la sfârşitul anului

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţate sâmbătă de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile greceşti sunt deţinute de stat şi mai au doar puţini acţionari privaţi.

‘În linie cu implementarea Directivei privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare (BRRD) în 2015 este exclusă impunerea unor măsuri de ‘bail-in’. De aceea, recapitalizarea băncilor elene trebuie finalizată până la sfârşitul anului, deoarece implementarea deplină a BRRD în 2016 va fi mult mai riguroasă’, a declarat Daniele Nouy, într-un interviu acordat publicaţiei elene ‘Ta Nea’.

La 1 ianuarie 2015, în Grecia şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene, a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie la care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi, fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.

Obiectivul Directivei este acela de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menţinerii stabilităţii financiare pentru băncile aflate în dificultate. În acest sens, ele prevăd, printre altele, ca acţionarii şi creditorii băncilor să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de ‘recapitalizare internă’.

BCE supervizează în mod direct cele mai mari bănci din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – în condiţiile în care, începând din luna noiembrie a anului trecut, Mecanismul European de Supervizare Bancară (SSM) este responsabil în mod direct de supravegherea unui număr de circa 123 de grupuri bancare europene.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni s-a ridicat la peste opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

National Bank of Greece, cel mai mare grup bancar elen după active, are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.

A doua bancă din Grecia, Piraeus, are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro conform scenariului de bază şi 4,9 miliarde de euro în total. Necesarul Alpha Bank este de doar 263 de milioane de euro în scenariul de bază şi 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ.

Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Te-ar mai putea interesa și
Cîţu: La rectificare, bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, în limita deficitului asumat
Cîţu: La rectificare, bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, în limita deficitului asumat
Bugetele unor ministere vor beneficia la rectificare de resurse suplimentare, dar în limita deficitului asumat, de 7,16% sau mai mic, a transmis, luni, prim-ministrul Florin Cîţu....
Bodea, CRE: Energia va deveni un produs din ce în ce mai scump
Bodea, CRE: Energia va deveni un produs din ce în ce mai scump
Energia în general va continua să devină un produs din ce în ce mai scump şi asta deoarece trebuie să începem să ...
Bolt obţine de la investitori 600 milioane de euro pentru a-şi extinde gama de servicii
Bolt obţine de la investitori 600 milioane de euro pentru a-şi extinde gama de servicii
 Startup-ul de mobilitate Bolt a anunţat luni că a obţinut 600 de milioane de euro (714 milioane de dolari) de la investitori ...
Profitul Heineken s-a dublat în primul semestru din 2021
Profitul Heineken s-a dublat în primul semestru din 2021
Heineken NV, al doilea producător mondial de bere, a raportat luni câştiguri peste estimări în primul semestru din 2021, ...