Beijingul avertizează că va adopta măsuri de retorsiune dacă Uniunea Europeană nu va renunța la legislația privind securitatea cibernetică

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez a afirmat, în declaraţii publicate pe site-ul instituţiei, că proiectul de lege, sub pretextul securităţii cibernetice şi a securităţii lanţului de aprovizionare, introduce factori extrem de subiectivi şi arbitrari.

Printre aceştia, oficialul chinez a menţionat identificarea „ţărilor ce stârnesc îngrijorare în domeniul securităţii cibernetice” şi a „furnizorilor cu risc înalt”, care ar urma să fie excluşi din lanţurile de aprovizionare relevante ale UE în 18 sectoare, inclusiv energie, transport şi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).

„Aceasta constituie un exemplu tipic de politizare şi de securizare excesivă a problemelor comerciale şi economice”, a susţinut el.

Totodată, a semnalat probleme ale proiectului, precum încălcarea principiului Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) privind tratamentul celei mai favorizate naţiuni şi tratamentul naţional.

Gigantul asiatic a apreciat, de asemenea, că legea depăşeşte competenţa dreptului UE şi erodează autoritatea statelor de a gestiona problemele de securitate naţională şi a considerat că ar putea provoca un prejudiciu substanţial relaţiilor economice şi comerciale dintre China şi UE sau ar putea afecta grav lanţurile de aprovizionare globale.

China a sugerat eliminarea din proiect a dispoziţiilor referitoare la concepte precum „ţări ce stârnesc îngrijorare în domeniul securităţii cibernetice”, precum şi suprimarea sau modificarea substanţială a criteriilor pentru identificarea „furnizorilor cu risc înalt” şi a măsurilor restrictive asociate.

Purtătorul de cuvânt şi-a exprimat încrederea că UE nu va subestima „determinarea fermă” de a-şi proteja interesele naţionale şi drepturile legitime ale companiilor sale şi nu va permite un regres în relaţiile economice şi comerciale bilaterale.

Bruxelles-ul a prezentat în ianuarie o nouă lege privind securitatea cibernetică care creează un cadru comun pentru evaluarea riscurilor în infrastructurile critice ale Uniunii Europene, fără a indica în mod expres ţări sau companii concrete.

Reglementarea întăreşte controlul asupra unor sectoare strategice precum reţelele 5G şi 6G, cloud computing sau semiconductorii şi deschide calea pentru restricţionarea sau excluderea furnizorilor consideraţi „cu risc înalt”.

Deşi textul nu menţionează nume, Comisia Europeană şi-a reiterat din 2019 rezervele cu privire la participarea unor companii chineze, precum Huawei sau ZTE în implementarea reţelelor de telecomunicaţii în UE.