1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

Finanţe şi bănci

BNR a solicitat celor mai mari 10 bănci din România să pună reprezentanţi independenţi în board. Cât vor câştiga noii administratori

Cel puţin un membru independent pentru un board de trei persoane, doi pentru unul cu cinci şi trei pentru unul cu şapte membri de conducere! Acestea sunt pe scurt instrucţiunile transmise de banca naţională către cele 10 bănci de risc sistemic, momentan şi în curând cerinţa va fi transmisă către toate băncile de pe teritoriul României, spun surse din mediul bancar. "Independenţii" vor fi aleşi din Ministerul Finanţelor, mediul academic, bancheri pensionari sau expaţi care au lucrat în domeniul financiar bancar.

Prin modificarea Regulamentului 5 al BNR şi a condiţiilor în care sunnt numiţi şi evaluaţi membrii de conducere ai unei bănci, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) şi BNR, care implementează măsurile, îşi doresc o îmbunătăţire a domeniului decizional la nivelul fiecărei bănci. Mergând pe principiile guvernanţei corporatiste, BNR a solicitat fiecărei bănci de risc sistemic - deocamdată, dar surse interne spun că regula se va aplica obligatoriu tuturor băncilor - numirea unui număr de membri independenţi în consiliul de  administraţie al fiecărei bănci. Cele zece bănci de risc sistemic identificate de BNR la începutul lui 2019 sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, Unicredit, CEC Bank, Alpha Bank, OTP şi Garanti şi OTP Bank.

Ce înseamnă reprezentant independent? O persoană care nu are nici un interes legat de bancă, nu este angajat al băncii, nu se află în niciun fel de legătură cu vreunul din angajaţii băncii, nu deţine acţiuni la instituţia de credit şi nu are nici un fel de contract cu banca, nici măcar de credit. Aceste persoane nou numite îşi vor angaja răspunderea personală pentru toate actele votate în Consiliul de Administraţie (CA) al băncii, chiar dacă în anumite cazuri trebuie să se supună majorităţii decizionale.

Numărul independenţilor creşte în funcţie de mărimea băncii şi în funcţie de câţi membri de conducere ai băncii există în CA. Astfel, pentru un CA format din trei membri este obligatoriu ca unul dintre ei să fie independent. Pentru un CA format din 5 membri, numărul independenţilor va fi doi şi trei în cazul CA-urilor formate din 7 membri.

La unele bănci mari prezente în România există de ceva mai mult timp o astfel de practică, dar nu la toate. La unele dintre ele însă, reprezentantul independent este totuşi cumva o persoană care are legătură cu banca, motiv pentru care nu este plătită şi pentru această muncă suplimentară. Cel mult, o indemnizaţie de CA de circa 1.000 de euro net. Este cazul grupurilor bancare care au în structura lor şi altfel de societăţi, nu doar financiare, o asociaţie, de exemplu, sau o fundaţie. Un membru al unei astfel de entităţi este la ora actuală reprezentant independent în CA-ul băncii.

Băncile care nu au o astfel de structură şi care îşi numesc un reprezentant independent în CA îl plătesc de regulă cu circa 3.000 - 3.500 de euro pentru şedinţele la care participă. Ei nu au calitatea de angajat al băncii deci nu realizează altfel de venituri de la banca pe care o reprezintă în calitate de independent. Nu ştim exact ce va stabili noul Regulament 5 al BNR în această privinţă. De regulă, numărul şedinţelor de CA este direct proporţional cu mărimea băncii, numărul minim este o şedinţă trimestrială. Majporitatea băncilor au circa şase şedinţe de CA pe an, iar în cazul băncilor foarte mari sau când se întâmplă modificări de strategie, numărul acestora poate ajunge la maximum 9 pe an (pe perioada verii şi în lunile de sărbătoare nu se prea ţin CA-uri).

Băncile care vor trebui să îşi aleagă un astfel de reprezentant independent îl vor căuta de regulă în rândurile şefilor din Ministerul de Finanţe, printre profesorii universitari sau membri ai Academiei Române, printre bancherii déjà pensionaţi sau expaţii care au lucrat cândva într+o bancă şi cărora le place România. Un exemplu de astfel de expat este Hildegard Gacek, fosta şefă BERD pentru România şi care a contribuit la privatizarea BCR, iar ca independent la Libra Bank este Radu Graţian Gheţea, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al băncii.

Proiectul de modificare a Regulamentului 5 se află încă în dezbatere publică. Proiectul de regulament pentru modificarea Regulamentului 5 completează cerințele existente în domeniul administrării principalelor riscuri bancare (ex. riscul de credit, riscul de concentrare, riscul de piață, riscul de lichiditate și finanțare, riscul operațional etc.).
Cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit; evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie; procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP); procesul intern de evaluare a adecvării lichidității la riscuri (ILAAP); administrarea riscurilor semnificative; simulări de criză, sunt domeniile ale căror coordonate se modifică ca urmare a schimbării Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit.

Modificările reprezintă şi o preluare a prevederilor cuprinse într-o serie de ghiduri emise de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru respectivele domenii.

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO