BNR: Consumul va rămâne probabil cvasi-unicul determinant al creşterii economice în intervalul 2017-2018

‘Potrivit analizei membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil cvasi-unicul determinant al creşterii economice în intervalul 2017-2018, în timp ce aportul formării brute de capital fix se aşteaptă să fie chiar mai modest decât se previziona anterior. Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat preocuparea legată de acest tipar de creştere, date fiind implicaţiile lui adverse asupra PIB potenţial. S-a arătat că o dinamizare a investiţiilor este condiţionată de absorbţia fondurilor europene, realizarea investiţiilor publice şi de situaţia profiturilor companiilor, afectată inclusiv de costurile cu salariile şi materiile prime; importante sunt, de asemenea, predictibilitatea cadrului legislativ, calitatea infrastructurii şi disponibilitatea forţei de muncă calificate, subliniindu-se nevoia unor profunde reforme structurale în aceste domenii’, se spune în document.

În acest context, potrivit minutei BNR, unii membri ai Consiliului au considerat că există argumente serioase pentru o reacţie de politică monetară a băncii centrale. A fost menţionat şi riscul unui potenţial grad mai mare de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri, cuplat cu o structură mai nefavorabilă a cheltuielilor bugetare, de natură să stimuleze prioritar cererea de consum şi să sporească excedentul de cerere agregată şi deficitul de cont curent. Implicaţii similare, inclusiv pe calea slăbirii competitivităţii, ar putea avea o eventuală majorare mai ampla a costurilor salariale ale firmelor – pe fondul efectului de demonstraţie şi al tensionării condiţiilor pe piaţa muncii – coroborată cu o epuizare a spaţiului de îngustare a marjelor lor de profit.

‘Membrii Consiliului au convenit însă că perspectiva conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri este greu de anticipat în actualul context, date fiind incertitudinile ridicate privind maniera concretă de implementare a legii salarizării unitare, precum şi setul de măsuri care probabil o va însoţi, de natură a-i atenua efectele expansioniste; lor li se alătură incertitudinile privind măsurile fiscale corective ce ar putea fi adoptate în contextul preconizatei rectificări bugetare, importante inclusiv din perspectiva efectelor potenţial exercitate asupra comportamentului investiţional şi al celui de consum, acestea necesitând, prin urmare, o monitorizare atentă. Totodată, s-a arătat ca nu sunt încă disponibile toate elementele privind strategia fiscal-bugetara pe termen scurt şi mediu. De asemenea, a fost punctată posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020’, conform minutei.

Membrii Consiliului au evidenţiat riscurile în dublu sens induse de mediul extern la adresa perspectivei inflaţiei interne în contextul relativei echilibrări a balanţei riscurilor asociate creşterii economice şi inflaţiei din zona euro şi pe plan global, insistând asupra celor în sens descendent decurgând din incertitudinile legate de Brexit şi din politicile economice ale SUA, dar şi din globalizarea lanţurilor de producţie pe plan mondial şi din comportamentul marilor lanţuri comerciale. 

Potrivit documentului, relevante au fost considerate şi incertitudinile şi riscurile având ca sursă conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, exprimându-se opinia că dinamica cursului de schimb al leului şi impactul asupra balanţei de plăţi nu trebuie să fie subestimate. 

Atitudinea altor bănci centrale din regiune a fost, de asemenea, examinată, inclusiv din perspectiva eventualului semnal dat de BCE în următoarea şedinţă de politică monetară. În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice, reiterându-se că politica monetară nu poate contrabalansa pro-ciclicitatea accentuată a altor politici economice fără a genera efecte adverse.

Totodată, membrii Consiliului au discutat noua prognoza pe termen mediu. S-a arătat că aceasta reconfirmă perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei de-a lungul orizontului proiecţiei, chiar mai pronunţate decât se anticipa anterior, în condiţiile în care traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe toată întinderea sa, dar mai cu seamă pe segmentul temporal apropiat. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să reintre încă din trimestrul III în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare şi să ajungă în decembrie 2017 la 1,9%, peste nivelul de 1,6% anticipat anterior; recalculată la taxe constante, ea se anticipează să crească la finele anului curent la 2,9%. S-a observat că, pe acest fond, rata anuală a inflaţiei se va ridica probabil chiar din primele luni ale anului 2018 semnificativ deasupra punctului central al ţintei, date fiind ample efecte de baza ce se vor produce la începutul anului viitor, asociate reducerilor precedente de taxe şi impozite indirecte. Totodată, traiectoria ei ulterioara, mai lent crescătoare, este anticipată să ajungă la 3,2% în decembrie 2018 şi la 3,5% la finele orizontului proiecţiei – limita superioară a intervalului ţintei -, faţă de 3,1%, respectiv 3,4%, în prognoza precedenta.

‘Membrii Consiliului au evidenţiat contribuţia solidă adusă de factori pe partea ofertei la profilul ascendent al traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflaţiei şi la glisarea ei în sens crescător. Aceasta provine cu precădere din efectele de baza deja menţionate, precum şi din dinamicile anticipate ale componentelor exogene ale IPC, influenţate printre altele de comportamentul lor recent şi de evoluţia aşteptată a cotaţiilor materiilor prime energetice şi agro-alimentare. S-a semnalat ajustarea în sens crescător suferită pe orizontul scurt de timp de ritmurile anticipate de creştere a preţurilor LFO, a celor administrate – mai ales a preţului energiei electrice – şi a preţului tutunului, doar parţial contrabalansată de revizuirea în scădere a preţului prognozat al combustibililor. Totodată, s-au reliefat incertitudini asociate perspectivelor acestor preţuri, incluzând cotaţiile petrolului, apreciindu-se că balanţa riscurilor pe care le induc este relativ echilibrată, exceptând energia electrica. Riscuri în sens ascendent decurg şi din potenţiala configuraţie viitoare a sistemului de taxe şi impozite indirecte, data fiind anunţata introducere a unei taxe suplimentare pe produsele al căror consum are un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei’, se mai arată în document.