Câți bani pierde România din cauza condiţiilor precare de sănătate

Studiul „Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi impactul asupra societăţii şi economiei”, a fost lansat, marţi, de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, cu sprijinul filialei din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) – Local American Working Group.

Conform rezultatelor studiului, starea sănătăţii populaţiei din România ar putea atinge media UE dacă vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu cinci procente din PIB în următorii zece ani.

„Comparativ cu situaţia în care starea de sănătate a populaţiei s-ar situa la un nivel ideal, România pierde, în acest moment, în jur de 18,6 miliarde de euro – adică15% din PIB-ul din 2010, în urma condiţiilor precare de sănătate. De asemenea, dacă starea sănătăţii românilor ar ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană, România ar avea un surplus economic de 6,7 miliarde de euro – adică 6% din PIB-ul din 2010”, potrivit autoritlor studiului.

În cadrul studiului este menţionat şi faptul că Guvernul a înregistrat încasări de peste 20 la sută din totalul valorii pieţei de medicamente pe bază de prescripţie, respectiv aproximativ 1,7 miliarde de lei în 2010, din impozite şi taxe achitate de către industria farmaceutică la bugetul central şi la cele locale.

De asemenea, dacă este luată în calcul şi taxa clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor şi taxelor plătite de către această industrie va depăşi 30 la sută din totalul pieţei medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală.

„Industria farma din România a ajuns, în acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc. Acest lucru are repercusiuni directe asupra societăţii şi a economiei româneşti, putând determina ieşirea de pe piaţă a unor jucători importanţi, cu consecinţe nefaste atât pe plan economic, cât şi social. Pe de altă parte, dacă ne uităm la productivitatea muncii, pierdem foarte mult şi prin faptul că starea de sănătate a românilor este considerabil mai proastă decât în alte ţări, lucru ce se traduce prin pierderi economice concrete. Studiul demonstrează încă o dată că sistemul de sănătate din România este profund subfinanţat”, a spus Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române şi unul dintre autorii studiului.

Totodată, potrivit studiului, producătorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite şi taxe.

Taxele aplicate produselor farmaceutice – care includ, în principal, taxa pe valoarea adaugată, impozite şi taxe pentru importuri şi accize- reprezintă 1,14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei. Astfel, industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile guvernamentale din taxe, dintr-un total de 103 sectoare economice.

Studiul include şi o analiză a indicatorului Disability-Adjusted Life Year (DALY) pentru România, dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – unitate de măsură pentru numărul de ani de viaţă sănătoşi pierduţi din cauza sănătăţii precare sau a dizabilităţilor -, precum şi a impactului pe care acesta îl are asupra potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung.

Ca şi consecinţă a bolilor, România pierde în medie aproape 16.000 de ani de viaţă activă la 100.000 de persoane într-un ciclu de viaţă (anii de viaţă ajustaţi în funcţie de incapacitate – DALY), clasându-se printre ţările cu cea mai mare povară a bolilor în Europa Centrală şi de Est.

„Asociaţia Local American Working Group ( LAWG) a militat dintotdeauna pentru soluţii de ridicare a nivelului general de sănătate a românilor, inclusiv prin introducerea de medicamente şi tratamente inovative, despre care s-a demonstrat că pot creşte durata de viaţă, dar şi prin investiţiile făcute în cercetare şi dezvoltare în acest sector. De aici şi implicarea în susţinerea acestui studiu, care face puţină lumină în domeniul farmaceutic şi care, sperăm noi, nu va rămâne fără rezultat”, a spus Steve Warner, preşedinte LAWG România şi general manager MSD România.

Studiul oferă o cercetare amănunţită a pieţei farma din România, a modului în care ea influenţează economia ţării şi nivelul de trai al populaţiei, precum şi o comparaţie cu modul în care această industrie este structurată în alte ţări.

De asemenea, studiul analizează efectele produse de noile taxe impuse asupra industriei farma şi, implicit, efectele indirecte pe care acestea le au asupra societăţii şi economiei româneşti.