Cât de lovit a fost sectorul energetic de pandemie în Europa și ce s-a schimbat – raport al Comisiei Europene

Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la evoluția pieței de energie electrică pe continent arată provocările la care a fost supus sectorul energetic în perioada pandemiei. Consumul s-a prăbușit, prețurile au scăzut, combustibilii fosili au fost din ce mai puțin utilizați, însă regenerabilele care i-au înlocuit au pus probleme de echilibrare.
Mihai Nicuţ - mie, 28 oct. 2020, 12:12
Cât de lovit a fost sectorul energetic de pandemie în Europa și ce s-a schimbat – raport al Comisiei Europene

Iată concluziile raportului de monitorizare a pieței de energie electrică al Comisiei Europene, care acoperă al doilea trimestru al acestui an, dar conține unele trimiteri și la realități mai recente:

Pandemia de coronavirus a făcut din al doilea trimestru al anului 2020 o perioadă extrem de provocatoare pentru piețele de energie electrică. Măsurile de lockdown pe scară largă au redus brusc cererea de energie și au schimbat radical comportamentul a sute de milioane de europeni.

Consumul de energie electrică a scăzut cu 11% în cele 27 de state membre ale UE comparativ cu al doilea trimestru din 2019, rămânând doar puțin în spatele scăderii economice-record. Prețurile cu ridicata ale energiei electrice au scăzut cu 30-50% și au ajuns la niveluri care nu au mai fost atinse în mai mult de un deceniu.

Cererea extrem de redusă de energie, împreună cu modificările structurii de generare, au făcut echilibrarea sistemului electroenergetic mai dificilă pentru operatorii de rețea. Cu toate acestea, în ciuda volatilității crescute și a lichidității fluctuante, piața internă a rezistat turbulențelor și sistemul energetic și-a dovedit rezistența în fața crizei. În timpul verii, consumul de energie electrică și-a revenit treptat și a revenit la niveluri normale abia în septembrie.

Trimestrul al doilea a venit cu schimbări dramatice în structura generării de energie. Combustibilii fosili au fost principalii perdanți în contextul prăbușirii cererii, însă am asistat la o creștere a producției de energie electrică a centralelor fotovoltaice – soarele a reprezentat 9% din mixtul de energie din UE27.

Generarea de electricitate din cărbune a consemnat cel mai mare declin, scăzând cu 34% de la un an la altul (-32 TWh). De asemenea, și centralele pe gaze au consemnat scăderi (-13 TWh) în ciuda aportului lor la reducerea ponderii cărbunelui în mixtul energetic european.

Energia  nucleară a fost, de asemenea, grav afectată, și a scăzut cu 17% de la an la an (-30 TWh), în special în țările cu capacități mari, cum ar fi Franța și Suedia.

Datorită revenirii hidrocentralelor și a producției record din fotovoltaic, sursele de energie regenerabile au avut un alt trimestru de succes, crescând cu 11 TWh de la an la an și ajungând la o cotă de 43% din mixtul de energie, cea mai mare cifră trimestrială până în prezent.

Datorită costurilor de producție aproape de zero, sursele regenerabile de energie au fost cele mai puțin afectate de pandemie și au reușit să-și crească ponderea în consumul continentului, redus de pandemie.

Trecerea de la combustibilii fosili spre regenerabile a determinat scăderea amprentei de carbon a producției de energie electrică în UE27 cu 25% față de anul anterior în trimestrul de referință, conform estimărilor preliminare. După scăderea cu 22% față de T1 2020, sectorul energiei este pe drumul spre o altă reducere de două cifre a emisiilor de CO2 emisiilor în 2020, care urmează reducerii anuale de 15% în 2019.

Pandemia a adus provocări pentru operatorii de rețea, care a trebuit să gestioneze volume crescute de energie regenerabilă intermitentă într-un mediu cu cerere redusă, cu mai puține centrale termice la dispoziție pentru echilibrare.  În general, rețelele au reușit să facă față situației și și-au dovedit capacitatea de a face față afluxului crescut al surselor regenerabile de energie, care uneori au depășit 60% în Italia, 70% în Spania și s-au apropiat 80% în Germania. Cu toate acestea, apariția tot mai frecventă a prețurilor negative, de trei ori mai întâlnită în comparație cu T2 2019, arată necesitatea creșterii stocării și a flexibilității în sistemul energetic european în ambele direcții. De asemenea, a intensificat demersurile pentru căutarea instrumentelor de piață care să pună preț pe stocare și flexibilitate.

Ca urmare a scăderii cererii, a creșterii producției de energie din surse regenerabile și a prețurilor foarte scăzute la gaz, prețurile spot ale energiei electrice au scăzut pe tot continentul, coborând în aprilie la minime istorice. A urmat o recuperare treptată, pe măsură ce cererea a crescut încet și datorită rezistenței pieței carbonului. Cu toate acestea, prețurile spot au fost cu 30% mai mici în iulie și august 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețurile la energie electrică cu livrare la termen, care sunt importante pentru consumatori, deoarece majoritatea furnizorilor cumpără electricitate cu mult înainte de livrare, au fost mai puțin afectate de pandemie. În medie, au rămas cu 20% mai mici în primele opt luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

În ciuda restricțiilor legate de combaterea pandemiei, cererea de autoturisme cu propulsie electrică (ECV) a rămas puternică între aprilie și iunie. Au fost înregistrate peste 129.000 de ECV noi în UE27 în T2 2020, o creștere de 53% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea interesului pentru mobilitatea mai curată a coincis cu reducerea bruscă a vânzărilor de automobile diesel și pe benzină și a condus la o pondere a ECV în total piață auto de 7,2% în T2 2020 (în creștere de la 2,4% în T2 2019). Pentru comparație, în China ponderea electricelor nou-vândute a fost de 4,3%, iar în SUA de 1,4%.

Bilanțul UE27 al comerțului cu energie electrică cu țări care nu fac parte din mecanismul EU ETS s-a îmbunătățit semnificativ în primele șase luni ale anului 2020, ajungându-se la un deficit de 3 TWh în urma importurilor mai mici din Rusia și Ucraina. Marea Britanie, care face încă parte din mecanismul EU ETS, a impus o taxă suplimentară pe carbon de aproximativ 20 € / t, a devenit cea mai importantă piață de export a UE în primul semestru din 2020, atrăgând mai mult de 10 TWh importuri nete din Belgia, Franța și Olanda.

Te-ar mai putea interesa și
GCS: 4.310 cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. România a trecut de pragul de 1 milion de îmbolnăviri
GCS: 4.310 cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. România a trecut de pragul de 1 milion de îmbolnăviri
Un număr de 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 35.000 de teste, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare......
Autoritățile americane nu au stabilit o legătură între vaccinul Johnson & Johnson și formarea de cheaguri de sânge
Autoritățile americane nu au stabilit o legătură între vaccinul Johnson & Johnson și formarea de cheaguri de sânge
Agenţia Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a anunţat vineri că în acest moment nu s-a stabilit o legătură ...
România a căzut 27 de poziţii în topul ţărilor cu cel mai ieftin internet pe mobil. Cât costă 1GB în lume
România a căzut 27 de poziţii în topul ţărilor cu cel mai ieftin internet pe mobil. Cât costă 1GB în lume
România se află pe locul 66 în lume și pe locul al patrulea în Europa de Est în clasamentul statelor cu cel mai ieftin ...
Spania va acorda până în 2023 subvenții de 800 de milioane de euro pentru cumpărarea de autovehicule electrice
Spania va acorda până în 2023 subvenții de 800 de milioane de euro pentru cumpărarea de autovehicule electrice
Sâmbătă va intra în vigoare în Spania subvenţia pentru achiziţionarea de vehicule electrice, a anunţat Ministerul ...