Ce a însemnat conflictul din Afganistan pentru ţara noastră: peste 32.000 de militari români au participat la cea mai importantă misiune după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial. 27 dintre ei au murit

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în teatrul de operaţii din Afganistan au fost dislocaţi peste 32.000 de militari români (37 de rotații a contingentelor la şase luni). 27 dintre ei şi-au pierdut viaţa în Afganistan, potrivit publicaţiei MApN "19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 - 2021", consultate de Economica.net.
Cristina Şomănescu - mar, 17 aug. 2021, 12:05
Ce a însemnat conflictul din Afganistan pentru ţara noastră: peste 32.000 de militari români au participat la cea mai importantă misiune după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial. 27 dintre ei au murit

Economica.net vă prezintă retrospectiva momentelor importante ale participării României la conflictul din Afganistan. Informaţiile pe care le veţi citi în continuare se regăsesc în publicaţia MApN „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

Peste 32.000 de militari români au participat la misiuni în teatrul de operaţii Afganistan

„Începută după atacurile de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, operaţia militară din Afganistan reprezintă una dintre cele mai îndelungate şi ample desfăşurări de forţe din perioada ulterioară războiului rece. Din anul 1994 și până în prezent, la misiuni şi operaţii internaţionale au participat peste 60.000 de militari români, din care peste 32.000 doar în Afganistan”, potrivit publicaţiei MApN „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

Retrospectiva momentelor-cheie ale implicării militarilor români în conflictul din Afganistan

„În Teatrul de Operații Afganistan, Operaţia sub denumirea de „Enduring Freedom” a fost declanşată pe 7 octombrie 2001, prin puternice raiduri aeriene şi incursiuni ale forţelor speciale americane. A continuat cu ofensiva forţelor terestre ale Coaliţiei şi a trupelor afgane antitalibane care a contribuit la căderea capitalei Kabul, la 5 decembrie 2001, fiind instituit un guvern afgan interimar. Pentru normalizarea situaţiei, Consiliul de Securitate al ONU, prin rezoluţia nr.1386, a instituit misiunea ISAF – International Security Assistance Force (Forţa Internaţională pentru Asistenţă şi Securitate). Mandatul misiunii a fost de şase luni inițial, fiind apoi prelungit prin Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU cu nr. 1413 şi nr. 1444 din 2002. Operaţia „ISAF”, condusă de NATO, avea ca principală misiune asigurarea securităţii în capitala Afganistanului, Kabul, şi împrejurimile acesteia”, se arată în publicaţia antemenţionată.

21 decembrie 2001 – parlamentarii români aprobă participarea ţării noastre la misiunea ISAF.

Prin Hotărârea nr. 38 din 21 decembrie 2001, Parlamentul României a aprobat participarea României cu personal şi tehnică din Ministerul Apărării Naţionale la Forţa Internaţională pentru Asistenţă şi Securitate din Afganistan (misiunea ISAF).

„La 30 ianuarie 2002, Guvernul României aprobă finanţarea pregătirii şi participării ţării noastre la ISAF cu personal şi tehnică, pentru perioada 15 ianuarie – 15 iulie 2002. Astfel, la 28 ianuarie 2002, primii militari români care au plecat în misiune în Afganistan au fost cei din Plutonul de poliţie militară (25 militari), comandaţi de locotenentul Laurenţiu Ivan şi cei din echipajul aeronavei C‑130 Hercules. Transportul personalului, al tehnicii şi al materialelor s‑a executat cu aeronava C‑130 B, din dotarea Forţelor Aeriene Române. Partea română a angajat forţe încă de la începutul misiunii ISAF (februarie 2002), constând într‑o aeronavă de transport C‑130 B Hercules, un pluton de poliţie militară, personal de stat major şi, ulterior, un detaşament de informaţii militare, o echipă de control trafic aerian şi militari în două echipe de reconstrucţie a provinciilor (PRT). Comandantul acestui prim detașament de militari dislocați la Kabul a fost numit locotenent‑colonelul Gheorghiţă Teodorescu, ofițer de legătură al Armatei României la Comandamentul ISAF”, potrivit publicaţiei MApN „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

„Scorpionii Roșii“ ajung la Kandahar

Urmare a angajamentelor asumate, contribuţia militară românească în cadrul acestei operaţii a crescut. În iulie 2002, a fost dislocat la Kandahar primul batalion de infanterie al armatei noastre, respectiv Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab“, sub comanda locotenent‑colonelului Nicolae‑Ionel Ciucă. Batalionul a reprezentat contribuţia țării noastre la operaţia Enduring Freedom și a avut misiunea de a asigura paza şi securitatea Bazei Aeriene Kandahar, se mai arată în publicaţia citată mai sus.

“În urma executării misiunii de luptă din teatrul de operații Afganistan, prima dislocare a unei unități militare românești în afara teritoriului național după al Doilea Război Mondial, Batalionul 26 Infanterie avea să‑și câștige supranumele „Scorpionii Roșii“, potrivit publicaţiei MApN „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

În iunie 2003 ajunge în Afganistan prima misiune de asistență militară desfășurată de Armata României

La 10 iunie 2003, în cadrul operației „Enduring Freedom“, a ajuns în Afganistan prima misiune de asistență militară desfășurată de Armata României, detașamentul „Ana Training“, comandat de maiorul Mircea Gologan, cu misiunea de a contribui la procesul de constituire și operaționalizare a noii Armate Naționale a Afganistanului (ANA), se arată în publicaţia antemenţionată.

Urmează primele alegeri democratice din Afganistan

“În octombrie 2004, învestirea lui Hamid Karzai în funcţia de preşedinte marca primele alegeri democratice organizate în Afganistan de la înlăturarea talibanilor de la putere. La aproximativ un an de zile (18 septembrie 2005), populaţia afgană a fost chemată din nou la urne pentru a‑şi desemna reprezentanţii în Parlament, moment important în istoria unei ţări măcinate de războaie de‑a lungul mai multor decenii. Pentru buna desfăşurare a alegerilor, Alianţa a hotărât suplimentarea trupelor desfăşurate în Afganistan, România contribuind la această suplimentare, pentru perioada 10 august 10 noiembrie 2005, cu un batalion de infanterie (400 militari), acelaşi batalion 26 Infanterie „Scorpionii Roşii“, comandat, de această dată, de locotenent‑colonelul Gabriel Toma. Batalionul a avut ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate pe timpul alegerilor în zona de responsabilitate, dar şi câştigarea încrederii populaţiei, chemată să participe la primele alegeri parlamentare democratice din această ţară”, conform publicaţiei MApN „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

Începând cu luna septembrie 2006, batalionul 2 „Călugăreni“, sub comanda locotenent‑colonelului Daniel Petrescu, care executa misiuni în cadrul „Enduring Freedom“, a trecut în subordinea Regional Command South/ISAF şi a fost redislocat de la Kandahar la Qalat. Militarii batalionului 2 Infanterie „Călugăreni“ au executat misiuni, în cooperare cu ANDSF şi ANP, pentru înfrângerea forţele adverse, pentru crearea unui mediu democratic sigur şi asigurarea libertaţii de miscare pe autostrada A1 în provincia Zabul. Astfel, pe lângă participarea cu personal de stat major în comandamentele ISAF, a început şi participarea României în cadrul ISAF cu un batalion de infanterie, reiese din publicaţia citată mai sus.

În anul 2010, ţara noastră a crescut contribuţia la un efectiv de aproximativ 1.600 de militari, prin introducerea celui de‑al doilea batalion de manevră în provincia Zabul cu misiunea de patrulare şi asigurare a libertăţii de mişcare pe autostrada inelară A 1 care leagă capitala Kabul de oraşul Kandahar, potrivit publicaţiei antemenţionate.

În anul 2011, România a sporit efectivele sale în Afganistan la aproximativ 1.900 militari, constând, în principal, din două batalioane de manevră, două detaşamente de informaţii militare, un detaşament de forţe speciale, un element de sprijin naţional, patru structuri de consiliere tip OMLT, un detaşament de instructori pentru Armata Naţională Afgană şi personal de stat major, se mai arată în publicaţia citată mai sus.

Începând cu luna aprilie 2011, România a preluat comanda Aeroportului Internaţional din Kabul pentru o perioadă de un an de zile.

În luna ianuarie 2012 a fost aprobat documentul „Concepţia privind diminuarea graduală a contingentului naţional din Teatrul de operaţii Afganistan şi încheierea participării la operaţia NATO „Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă“, care a asigurat cadrul pentru planificarea şi coordonarea continuării misiunii, reconfigurării şi repatrierii forţelor româneşti din Afganistan participante la Operaţia ISAF.

“În vara anului 2014, al doilea batalion reduce ritmul operaţional în perioada premergătoare turului doi al alegerilor prezidenţiale din Afganistan (14 iunie 2014) şi predă aria de responsabilitate către forţele de securitate afgane. Începând cu 3 iulie 2014, s‑a executat repatrierea graduală a personalului TF 20, atât cu aeronave C‑17, prin programul SAC HAW PAPA, cât şi cu aeronave naţionale C‑130 (SMFA). Această activitate s‑a încheiat la data de 18 iulie 2014”, conform documentului citat mai sus.

Din ianuarie 2015, militarii români au participat la misiunea de pace Resolute Support Mission din Teatrul de Operații Afganistan

Resolute Support Mission (RSM) a reprezentat o misiune de pace, având ca obiective instruirea, consilierea şi asistenţa instituţiilor şi forţelor naţionale de apărare şi securitate afgane (Afghan National Defense and Security Forces & Institutions – ANDSFI) şi, în acelaşi timp, protecţia forţelor proprii. România s‑a prezentat ca un aliat cu o participare semnificativă în RSM, începând cu ianuarie 2015, având dislocaţi aproximativ 615 militari, potrivit publicaţiei „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

14 aprilie 2021 – Joseph Biden anunță decizia de retragere a forțelor SUA din TO Afganistan și de încheiere a misiunii „Resolute Support“ până la 11 septembrie 2021.

“Comandantul Resolute Support Mission, generalul Scott Miller, și‑a anunțat intenția de a finaliza retragerea ordonată a forțelor Coaliției din Afganistan, nu mai târziu de 4 iulie 2021. Astfel, la mijlocul lunii aprilie 2021, la nivelul RSM exista o variantă în lucru a unui plan de retragere ordonată în 74 de zile, o stare finală stabilită de președintele SUA (11 septembrie 2021) și o intenție clară a comandantului RSM de retragere până la 4 iulie 2021. În data de 20 aprilie 2021, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite (CFI) a emis Ordinul pentru extracția contingentului național din teatrul de operații Afganistan „Safe Return – A“ prin care a ordonat repatrierea forțelor românești dislocate în CJOA‑A, în condiții de securitate și în deplină sincronizare cu planul de închiere a misiunii „Resolute Support“. Activitatea planificată s‑a finalizat la sfârșitul lunii iunie 2021, marcând astfel încheierea onorabilă a participării Armatei Române la cea mai importantă misiune după terminarea celui de‑al Doilea Război Mondial”, se mai arată în publicaţia „19 ani de Afganistan. Final de misiune 2002 – 2021”, consultată de Economica.net.

La ce se referă acronimele folosite în text:

ANDSF – Afghan National Defense and Security Forces (Forțele Naționale Afgane de Securitate și Apărare);

ANP – Afghan National Police (Poliția Națională Afgană);

OMLT – Operational Military Liaison Team (Echipă Operațională de Consiliere și Legătură);

SAC HAW PAPA – Strategic Airlift Capability Heavy Airlift Wing Pápa Air Base – (Program NATO de transport aerian strategic – Baza Aeriană Papa);

SMFA – Statul Major al Forțelor Aeriene.

Sursă foto: MApN.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Program de guvernare: 315 km de cale ferată modernizate şi dezvoltarea reţelei de metrou în Bucureşti şi Cluj-Napoca
Program de guvernare: 315 km de cale ferată modernizate şi dezvoltarea reţelei de metrou în Bucureşti şi Cluj-Napoca
Realizarea a 315 kilometri linii de cale ferată modernizate, achiziţia a 20 de trenuri electrice şi 12 trenuri cu hidrogen, ...
Program de guvernare: USR vrea să desfiinţeze pensiile speciale
Program de guvernare: USR vrea să desfiinţeze pensiile speciale
USR propune în programul de guvernare măsuri care să întărească sprijinul pentru angajaţi şi angajatori în pandemie, ...
Eliminarea monopolului OPCOM şi deblocarea investiţiilor în Marea Neagră, printre propunerile USR în domeniul energiei
Eliminarea monopolului OPCOM şi deblocarea investiţiilor în Marea Neagră, printre propunerile USR în domeniul energiei
USR a inclus în programul de guvernare 12 măsuri în sectorul energetic, printre care eliminarea monopolului OPCOM pe piaţa ...