1EUR = 4.7354 RON | Bucureşti 20 º

Companii

CE începe investigaţia oficială privind contracte Hidroelectrica - ArcelorMittal

Comisia Europeană (CE) a ajuns la concluzia preliminară că două contracte bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi constituie, probabil, ajutor de stat ilegal şi a început procedura oficială de investigare.

06 iul, 2012 | Mediafax

Potrivit concluziilor preliminare publicate recent de CE în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Hidroelectrica a acceptat preţurile propuse de ArcelorMittal Galaţi deşi existau oferte concurente la preţuri similare sau mai ridicate, ceea ce se constituie în pierdere de venituri pentru stat.

În plus, Comisia a constatat că ArcelorMittal Galaţi nu a achiziţionat energia numai în vederea consumului propriu, ci şi pentru furnizare către celelalte companii deţinute de grup în România, în baza licenţei obţinută în 2009 de companie.

Astfel, deşi CE notează că nu deţine informaţii privind condiţiile de redistribuire a energiei electrice de către ArcelorMittal Galaţi, companiile ArcelorMittal Tubular Products Iaşi, ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Romportmet Galaţi şi ArcelorMittal Admet se constituie de asemenea, în cadrul investigaţiei CE, în beneficiari ai presupusului ajutor de stat ilegal.

Ancheta preliminară a început anul trecut, după o sesizare primită în ianuarie 2011 de la Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica. Fondul Proprietatea a reclamat că ArcelorMittal Galaţi ar fi primit ajutoare de stat sub forma unor preţuri preferenţiale pentru furnizarea de energie electrică din partea Hidroelectrica, în anii 2010 şi 2011, în temeiul unor contracte bilaterale.

Investigaţia se referă la două contracte, încheiate în decembrie 2009 şi decembrie 2010 între ArcelorMittal Galaţi şi Hidroelectrica, care vizau furnizarea de energie către grupul siderurgic în anii 2010, respectiv 2011.

Contractul din 2010 se referă la furnizarea a 1,75 TWh de energie electrică în perioada 7 ianuarie 2011 - 6 ianuarie 2012, la un preţ de 130 lei/MWh. Contractul a fost încheiat în urma unei licitaţii publice desfăşurate în decembrie 2010 pe piaţa angro OPCOM. În acel moment, pe OPCOM existau alte două oferte de cumpărare în condiţii similare, de la Arelco Distribuţie şi Petprod, la preţuri de 133 lei/MWh, respectiv 159 lei/MWh. Cele două oferte au apărut pe platofrma OPCOM cu şase zile înainte de data stabilită pentru licitaţia privind oferta ArcelorMittal Galaţi şi au fost retrase după încheierea contractului între companie şi Hidroelectrica.

În decembrie 2009, ArcelorMittal Galaţi şi Hidroelectrica au încheiat un contract în condiţii asemănătoare, pentru furnizarea de energie pe parcursul anului 2010, la un preţ de 138 lei/MWh. Comisia notează că, la acea dată, pe piaţa OPCOM existau alte două oferte comparabile, din partea Energy Holding şi Petprod, la preţuri de 140 lei/MWh, respectiv 140,35 lei/MWh. Cele două oferte au fost de asemenea plasate pe piaţă înaintea semnării contractului ArcelorMittal - Hidroelectrica. Oferta Energy Holding a fost retrasă la o zi după încheierea contractului cu producătorul de oţel, iar cea a Petprod a fost anulată pe motiv de neînaintare, de către cumpărător, a garanţiei necesare.

Poziţia României în timpul cercetărilor preliminare efectuate de CE a fost că cele două contracte nu implică elemente de ajutor de stat, deoarece nu se îndeplineşte condiţia de creare a unui avantaj, din moment ce ambele contracte au fost profitabile pentru Hidroelectrica şi nu există un preţ al pieţei care să asigure o analiză comparativă pertinentă în acest sens. În plus, Bucureştiul a precizat că acordurile au fost încheiate transparent, în conformitate cu regulamentul OPCOM, şi, în plus, încheierea celor două contracte nu este imputabilă statului român.

România a susţinut, de asemenea, că cele două oferte de cumpărare plasate de Petprod şi Arelco în decembrie 2010 au fost făcute cu rea-credinţă. Cele două oferte au fost retrase înainte de data stabilită pentru licitaţie şi nu ar trebui să se considere drept o coincidenţă faptul că ofertele cuprindeau exact aceleaşi cantităţi şi condiţii de livrare ca oferta ArcelorMittal, a opinat statul român. În plus, România a subliniat că Petprod livra energie electrică pentru ArcelorMittal Galaţi înainte de decizia companiei de a achiziţiona direct de pe platforma OPCOM.

În urma examinării informaţiilor furnizate până în prezent de reclamant şi autorităţile române, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că prevederile contractelor din 2009 şi 2010, încheiate pe piaţa OPCOM între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi, implică elemente de ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul de Funcţionare a UE.

Comisia cere statului român să îşi prezinte observaţiile şi să furnizeze orice informaţii considerate relevante pentru investigaţie în termen de o lună de la înştiinţare, adică până la finele lunii iulie. Totodată, CE notează că, potrivit legislaţiei UE, orice ajutor de stat ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

Poziţia ArcelorMittal Galaţi este că nu a primit ajutor de stat, iar combinatul se plânge că, după expirarea contractului cu Hidroelectrica la începutul acestui an, este nevoit să cumpere energie la preţuri mai mari de pe piaţa spot a OPCOM, ceea ce afectează nu numai profitabilitatea, ci şi predictibilitatea şi stabilitatea.

"Vom colabora cu Comisia Europeană şi vom demonstra că nu am primit ajutor de stat", a declarat directorul general al producătorului de oţel, Bruno Ribo, într-un interviu acordat în luna mai revistei Business Magazin.

Statul român s-a angajat faţă de UE şi FMI să anuleze contractele bilaterale păguboase de livrare a energiei încheiate de Hidroelectrica cu diverse companii.

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte cu Hidroelectrica sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galaţi (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) şi Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie. Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.

Reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, a anunţat recent că vrea să găsească soluţii amiabile privind contractele directe de vânzare a energiei, urmând să iniţieze în iulie discuţii cu beneficiarii acordurilor, menţionând însă că, dacă aceştia nu vor accepta noile condiţii, contractele vor fi denunţate.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO