Ce nu știai despre pensiile private la care sunt obligați să contribuie 8 milioane de români: Doar jumătate din conturi sunt alimentate în fiecare lună

Peste 3,8 milioane de români participanți în sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) nu au avut conturile alimentate în luna iunie, până pe data de 20, arată datele publice agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). De partea cealaltă, în jur de 4 milioane de conturi au fost alimentate, ceea ce înseamnă că raportul între numărul de participanți cu contribuții virate este aproximativ egal cu cel al participanților fără contribuții virate. De altfel, relevă datele citate, raportul a fost aproape constant, în fiecare lună,  pe toată perioada funcționării sistemului, lansat în 2008.

Explicațiile sunt multiple, însă evoluția numărului de conturi fără contribuții virate sugerează că situația financiară grea a unora dintre  firmele angajatoare este unul dintre motive. Acest lucru este susținut de faptul că momentele în care numărul de conturi nealimentate în luna respectivă au atins vârfuri coincid cu perioadele de criză profundă. De exemplu, cea mai mare creștere din perioada 2018-2022 a fost atinsă în primele luni de după  carantina impusă de Guvern în aprilie 2020, în contextul pandemiei COVID 19. Atunci, sute de mii de firme din România și-au încetat sau au redus masiv activitatea, unele dintre ele trimițând angajații în șomaj.

Aceste evoluții s-au văzut imediat și în numărul conturilor nealimentate, care, în mai, iunie și chiar iulie 2020 a fost mai mare decât numărul conturilor alimentate. Un alt vârf a fost atins în preajma izbucnirii războiului din Ucraina. Amintim că toți românii angajați cu contract de muncă sunt obligați să contribuie cu 3,75% din salariul brut în sistemul de pensii administrate privat (Pilon II). Viramentul efectiv nu îl fac contribuabilii, ci angajatorii, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care aproape toți cei care intră în sistem sunt repartizați aleatoriu unui fond, pentru că nu își exercită dreptul de a alege. Cei 3,75% din salariu reprezintă o parte din contribuția totală pentru pensie (25% ) pe care angajatorii o virează către stat și intră automat în conturile administratorilor.

Schimbarea frecventă a locului de muncă, plecatul din țară, frauda și problemele tehnice sunt motivele majore

Dacă vârfurile sunt generate de problemele financiare ale angajatorilor în contextul crizelor majore, deficitul curent de contribuții vine din alte cauze. Una dintre aceste cauze este migrația de pe piața muncii. În România, arată un studiu făcut de eJobs, tinerii născuți după 1995 își schimbă job-ul anual, în timp ce angajații născuți între 1980 și 1995 se mută, în medie, după doi ani și șapte luni.

Pentru că angajații cu vârsta peste 50 de ani sunt mult mai stabili (stau la locul de muncă 13 ani, în medie), numărul anilor petrecuți la un loc de muncă ajunge, ca medie pe țară, la aproximativ 4 ani, oricum sub media din Europa, însă nu cu mult. Categoria de vârstă peste 50 de ani nu este însă relevantă și pentru sistemul de pensii administrate privat, pentru că acești angajați aveau în momentul lansării sistemului (2008) peste 35 de ani, deci nu au fost obligați să adere la Pilonul II.

Așadar, rămân tinerii, unde perioada minimă petrecută la un loc de muncă este foarte redusă, așa cum arătam mai sus. În intervalul în care aceștia își caută un alt job sau chiar în perioada imediat de după angajare (având în vedere birocrația ridicată), contribuțiile în sistemul de pensii administrate privat sunt sistate.

Un alt motiv pentru care multe dintre conturi rămân nealimentate lună de lună este munca în străinătate. Pe perioada în care contributorul lucrează în afara țării, contul său nu mai este alimentat.

Nu în ultimul rând, este cunoscut faptul că, în România, munca la negru este la un nivel foarte ridicat, mai ales în condițiile în care munca este taxată masiv la noi în țară. Mai ales în cazul angajaților necalificați, patronii preferă să plătească „la plic”, pentru a evita taxele și contribuțiile. Pentru angajator, economia este substanțială, în condițiile în care taxarea totală ajunge la 45% din salariul brut, însă pentru angajat înseamnă o pensie mai mică atât la stat, cât și din sistemul privat. Acești angajați, deși au apucat să intre la un moment dat în sistem în baza unui contract legal de muncă, nu mai au conturile alimentate în perioadele în care lucrează „la negru”.

Nu în ultimul rând, deși situația pare că s-a mai reglat față de perioada de început a sistemului, există încă probleme semnificative de natură tehnică. Nepotrivirile dintre datele înregistrate în sistemul Casei Naționale de Pensii și cele din sistemele administratorilor privați constituie un exemplu de probleme tehnice. Există, afirmă surse din piață, inclusiv cazuri în care unele conturi sunt trecute pe CNP-uri care nu există sau pe CNP-urile unor persoane decedate. Acestea apar și ele în statisticile privind numărul de conturi fără contribuție în ultima lună.