Ce spune BVB despre reducerea impozitului pe dividende

Eliminarea impozitului pe dividende, prevăzută în proiectul noului Cod Fiscal, este „o măsură minunată”, iar Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a propus autorităţilor şi alte două măsuri privind un regim fiscal pro-dezvoltare pentru piaţa de capital, a declarat directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski, la a doua ediţie a Forumului Investitorilor de Retail, care se desfăşoară în perioada 27-28 februarie, la Cluj-Napoca.

„Impozitul zero pe dividende este o măsură minunată. Să-i ţinem pumnii să se realizeze”, a spus Sobolewski, referitor la măsura avută în vedere de autorităţi pentru a fi aplicată de la 1 ianuarie 2016.

Potrivit specialiştilor MFP, eliminarea impozitului pe dividende a luat în calcul faptul că încasările oricum nu erau semnificative – 1,6 miliarde lei, cât şi faptul că se evita dublă impozitare a profitului, încasările din impozitul pe profitul companiilor ar putea creşte, iar unele artificii fiscale vor fi mai puţin atractive.

Sobolewski a menţionat că BVB a propus autorităţilor şi alte două măsuri privind un regim fiscal pro-dezvoltare pentru piaţa de capital – impozitarea cu 1% (faţă de 16% în prezent) a câştigurilor de capital din tranzacţii, dacă valorile mobiliare au fost deţinute peste un an de zile, şi deductibilitatea fiscală a unei dobânzi virtuale în cazul companiilor care atrag capital pe piaţă, prin oferte publice sau plasament privat, dobândă virtuală care să fie calculate la nivelul dobânzii pentru un credit bancar echivalent capitalului atras din piaţă.

Un alt domeniu în care legislaţia ar trebui modificată în sensul relaxării este cel al obligaţiunilor corporative, Sobolewski menţionând limitările impuse fondurilor de pensii private şi regimul fiscal al dobânzii obligaţiunilor.

Potrivit directorului BVB, numărul investitorilor individuali pe bursă din România a totalizat 50.000-60.000, iar numărul investitorilor activi, care fac operaţiuni pe conturile de tranzacţionare, este de circa 30.000. Numărul investitorilor la bursă, în România, este foarte mic, printre explicaţii figurând nivelul PIB/locuitor şi dimensiunea redusă a clasei de mijloc