Ce vor aduce noile reguli UE pentru mobilitatea forţei de muncă şi calitatea locurilor de muncă – raport EY România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit analizei semnate de Claudia Sofianu, Partener şi lider al departamentului People Advisory Services din cadrul EY România, pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forţei de muncă (Fair Labour Mobility Package) se află în prezent în fază de iniţiativă şi proiect pilot, în special pentru componenta de digitalizare ESSPASS, cu propuneri legislative aşteptate în 2026 şi o implementare etapizată ulterior, scrie Agerpres.

În paralel, actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act) se află în fază de consultare, cu obiectivul declarat de a fi lansat în cursul anului 2026.

Referindu-se la implicaţiile pentru companii, autorul analizei subliniază că perioada de pregătire este limitată. „Mesajul pentru companii este însă deja clar: direcţia este stabilită, iar fereastra de pregătire este limitată. Pentru companii, presiunea va fi mai mare, iar spaţiul pentru improvizaţie mai mic”, a menţionat Claudia Sofianu.

În ceea ce priveşte necesitatea noilor măsuri europene, analiza evidenţiază faptul că mobilitatea forţei de muncă a fost afectată de interpretări diferite ale regulilor şi de proceduri administrative complexe.

„Libera circulaţie a lucrătorilor este unul dintre pilonii pieţei unice europene. În practică, însă, mobilitatea a fost, prea des până acum, o combinaţie de reguli interpretate diferit, proceduri greoaie şi zone gri pe care companiile au încercat să le gestioneze cum au putut. Exact aici încearcă să intervină noul pachet: să simplifice, dar fără să relaxeze controlul. Merită spus că acesta este, probabil, punctul cel mai important”, se precizează în analiză.

Potrivit documentului, Comisia Europeană a lansat consultările pentru Actul privind locurile de muncă de calitate, iniţiativă care urmăreşte actualizarea regulilor europene cu impact direct asupra modului în care este organizată munca.

Mai concret, discuţia vizează gestionarea algoritmilor şi a inteligenţei artificiale la locul de muncă, actualizarea regulilor de sănătate şi securitate pentru riscuri psihosociale şi ergonomice, respectarea regulilor de muncă şi Securitate şi Sănătate în Muncă în subcontractare, gestionarea echitabilă a restructurărilor şi întărirea aplicării drepturilor lucrătorilor şi a rolului partenerilor sociali.

Referitor la stadiul actual al acestor măsuri, autorul subliniază că direcţia este deja conturată.

„Nu avem încă obligaţii finale adoptate, dar direcţia este deja suficient de clară, încât companiile să nu-şi mai permită să privească subiectul de la distanţă”, se mai arată în document.

Potrivit analizei, Paşaportul european de securitate socială (European Social Security Pass – ESSPASS), un proiect al Comisiei Europene, urmăreşte digitalizarea documentelor de securitate socială utilizate în mobilitatea transfrontalieră şi verificarea lor rapidă, în timp real, între statele membre.

În fazele pilot accentul a fost pus inclusiv pe documentul portabil A1, care arată în ce stat rămâne asigurat un lucrător mobil din punctul de vedere al asigurărilor sociale pe perioada în care munceşte într-un alt stat membru.

„Pentru companii, miza este clară: mai puţină birocraţie, verificări mai rapide şi un risc mai mic de erori, întârzieri sau fraudă.”, a adăugat Claudia Sofianu.

Totodată, documentul evidenţiază rolul Autorităţii Europene a Muncii (European Labour Authority), agenţie creată pentru a sprijini aplicarea regulilor privind mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor şi coordonarea sistemelor de securitate socială.

Potrivit analizei, rolul acesteia este de a facilita accesul la informaţii pentru angajatori şi lucrători, de a sprijini cooperarea între statele membre, inclusiv prin inspecţii comune, şi de a contribui la soluţionarea dificultăţilor care apar în situaţii transfrontaliere.

„Pentru companii, beneficiul poate fi o aplicare mai coerentă a regulilor. În acelaşi timp, asta înseamnă şi mai puţin spaţiu pentru interpretări divergente”, se mai arată în analiză.

De asemenea, iniţiativa privind portabilitatea competenţelor (Skills portability initiative) urmăreşte recunoaşterea mai uşoară a competenţelor şi calificărilor între statele membre.

Referindu-se la deficitul de forţă de muncă, autorul arată că această măsură poate contribui la o mobilitate mai eficientă a angajaţilor.

„Într-o economie aflată sub presiunea deficitului de talent, miza este simplă: să poţi muta mai repede (dar şi conform) oamenii acolo unde este nevoie de ei”, afirmă Claudia Sofianu.

În ceea ce priveşte impactul asupra companiilor, analiza arată că mobilitatea şi standardele de calitate a muncii vor deveni mai digitale, mai transparente şi mai integrate.

„Mobilitatea nu mai poate rămâne exclusiv în HR. Politicile interne trebuie să se lege între ele, iar HR, payroll, tax, legal şi business trebuie să spună aceeaşi poveste – nu doar pe hârtie, ci şi în practică. În România, pentru companiile cu mobilitate regională, cu structuri de subcontractare sau cu presiune mare pe talent, nu mai vorbim doar despre interpretare juridică, ci despre execuţie, viteză şi competitivitate”, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, implicaţiile sunt deosebit de importante în cazul detaşărilor, unde baza juridică, documentarea, remunerarea, regulile din statul gazdă şi consistenţa informaţiilor raportate vor conta mai mult decât până acum.

Totodată, autorul recomandă desemnarea unui responsabil clar la nivel executiv, realizarea unei evaluări rapide a punctelor în care compania pierde timp, bani sau control şi adoptarea unei abordări comune între resurse umane, salarizare, fiscalitate, juridic şi business.

„Mesajul este simplu: Europa ridică standardul, dar nota de plată va ajunge mai degrabă la companiile nepregătite, decât la autorităţi. Pentru un CEO, concluzia este directă: cine îşi pune ordine din timp în mobilitate, date şi responsabilităţi interne va câştiga viteză, control şi credibilitate. Pentru HR, mesajul este la fel de important: fără roluri clare, procese sustenabile şi sprijin real din partea organizaţiei, presiunea va creşte exact acolo unde implementarea este deja cea mai dificilă”, a adăugat Claudia Sofianu.

EY are peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi oferă servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.