CEDO cere Rusiei să-şi prezinte poziţia în legătură cu două plângeri depuse de Ucraina

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un comunicat de presă, CEDO a anunţat că a invitat guvernul rus să-i trimită observaţiile sale privind admisibilitatea celor două sesizări depuse de Ucraina.

Prima plângere se referă la anexarea Crimeii de către Rusia, nerecunoscută de comunitatea internaţională, dar şi la evenimentele din estul Ucrainei, unde forţele guvernamentale se confruntă cu separatiştii proruşi sprijiniţi de Moscova, potrivit Kievului,

Kievul motivează că Rusia s-ar fi făcut vinovată de încălcări multiple ale drepturilor omului în timpul acestor evenimente, în dauna militarilor ucraineni, dar şi a civililor, jurnaliştilor şi tătarilor din Crimeea.

Cea de a doua plângere se referă la acuzaţiile aduse de Ucraina că separatiştii proruşi din estul Ucrainei ar fi răpit, în trei rânduri, grupuri de orfani şi de copii ucraineni în iulie şi august 2014 pentru a-i duce în Rusia. Aceste grupuri au putut reveni în Ucraina după câteva zile, în urma eforturilor diplomatice ale guvernului ucrainean, potrivit France Presse.

La 13 martie, CEDO a luat o măsură interimară de urgenţă după depunerea primei plângeri, lansând un apel solemn la Rusia ca aceasta să respecte drepturile omului în Ucraina şi în Crimeea.

În cadrul acestei proceduri, prevăzută la articolul 39 al regulamentului CEDO, Curtea le-a cerut ruşilor şi ucrainenilor să se abţină de a lua orice măsură, în special cu caracter militar, susceptibilă să ducă la încălcări ale drepturilor omului.

Aceste proceduri numite ‘interstatale’ – atunci când un stat atacă un altul la CEDO – sunt rarisime. Ele nu au fost utilizate decât de circa 15 ori în peste 50 de ani, notează AFP.

În iulie, Rusia a fost deja condamnată de CEDO într-o plângere asemănătoare introdusă de Georgia în 2007 care viza politica sa coordonată şi arbitrară de arestări şi expulzări colective de georgieni în 2006.

În mai, la 13 ani după ce a găsit Turcia vinovată de încălcări masive ale drepturilor omului prin intervenţia sa militară din 1974 în Cipru şi prin divizarea insulei, CEDO a alocat o indemnizaţie record de 90 de milioane de euro victimelor din comunitatea cipriotă greacă.