Cei mai mulţi absolvenţi români din străinătate nu doresc să se întoarcă în ţară. Care sunt motivele – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sondajului ‘Studiile în străinătate şi întoarcerea acasă’, transmis joi AGERPRES de LSRS, cel mai important motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educaţională a universităţilor de peste hotare caracterizată prin dotări tehnice, mediu universitar, calitate a profesorilor şi aplicabilitate a cunoştinţelor.

Revenirea în ţară rămâne pe o tendinţă pozitivă, dar este mai puţin atrăgătoare decât opţiunea de a rămâne în străinătate, 39% din respondenţi nedorind să revină în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sunt indecişi.

În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat.

Potrivit sondajului, factorii care cântăresc cel mai mult în favoarea şi în defavoarea întoarcerii în România rămân aproximativ aceiaşi ca în 2012, familia şi prietenii aflându-se la polul aspectelor motivante, pe când toate celelalte aspecte (oportunităţile profesionale şi cele de afaceri, dar şi perspectiva de a locui în România) se găsesc la polul opus.

În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (şi care nu a fost inclus în sondajele din 2010 şi 2012) este mediul guvernamental şi politic, relevă sondajul, precizând că acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenţi. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sunt: corupţia la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupţie (pentru 54%) şi nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%).

Dezvoltarea unei cariere în România rămâne o perspectivă credibilă (similară celei din 2012), dar continuă să se situeze la nivel de priorităţi sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proporţiile care indică orientarea profesională către străinătate sunt mai mari decât procentele care indică orientarea profesională către România, iar diferenţele dintre acestea sunt în continuare însemnate (de la 15% la 40%), cu menţiunea că procentele care indică orientarea spre România sunt relativ însemnate, apropiindu-se sau depăşind borna de 50%.

Cele mai frecvente nevoi la întoarcerea în România sunt în continuare legate de accesul la piaţa muncii: recunoaşterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenţi); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionaţi); proceduri de recrutare online (pentru 40%); târguri de cariere (pentru 33%)

Atractivitatea ofertelor profesionale este dată mai ales de perspectiva avansării în carieră (foarte importantă pentru 77%) şi de activitatea specifică postului (76%), dar şi de posibilităţile de dezvoltare profesională (69%) şi oferta salarială (67%).

Aşteptările salariale rămân moderate, majoritatea respondenţilor (54%) optând pentru salarii de început care se regăsesc într-un interval cuprins între mai puţin de 400 de euro şi 1.000 de euro, 12% optând pentru 1.500 de euro.

Aflat la cea de-a treia ediţie, după derularea lui în 2010 şi 2012, sondajul s-a desfăşurat în perioada 25 martie – 25 aprilie 2014 şi la acesta au participat 1074 de persoane, studenţi şi absolvenţi români care studiază sau care au studiat în străinătate pentru o perioadă de minim un semestru la o instituţie de învăţământ de peste hotare.

Cei mai mulţi participanţi la sondaj sunt tineri cu vârste cuprinse între 21 şi 26 de ani (75% din cei chestionaţi), majoritar de gen feminin (66% F, 33% M, restul nu au răspuns), aflaţi în prezent în Anglia (23%), România (19%), Franţa (10%), Germania (8%), Danemarca (7%), SUA (6%) şi Olanda (4%).

LSRS este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi echidistantă, al cărei obiectiv principal este apărarea şi promovarea drepturilor şi interesele academice, profesionale, sociale, civice şi culturale ale membrilor săi, precum şi sprijinirea contribuţiei lor la dezvoltarea României.