Cele mai importante trei lucruri pe care guvernul vrea să le schimbe azi la Codul fiscal

Trei mari schimbări propune guvernul azi, pentru modificarea Codului fiscal. Scăderea impozitului pe venit, unificarea contribuţiilor sociale în dreptul angajatului şi lărgirea ariei microîntreprinderii.
Economica.net - mar, 07 nov. 2017, 22:04
Cele mai importante trei lucruri pe care guvernul vrea să le schimbe azi la Codul fiscal

Prima modificare ca importanţă este reducerea cotei de impozit de la 16% la 10% pe veniturile din:

– activităţi independente

– salarii şi asimilate salariilor

– cedarea folosinţei bunurilor (chirii)

Afară de acestea, se reduc şi cotele de impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă și care au şi obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul cu titlu de plăți anticipate, corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, astfel:

– de la 10% la 7%, pentru stabilirea plăţilor anticipate, efectuate în contul impozitului anual;

– de la 16% la 10%, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. În acest caz, baza de calcul o reprezintă venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli.

Contribuţiile sociale se unifică

Sarcina fiscală a contribuțiilor sociale, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se suportă de către persoanele fizice care au calitatea de angajați, scriu guvernanţii în propunerile de modificare şi dau următoarele cote, care, în fapt, le înglobează pe cele angajat-angajator din prezent:

25% contribuția de asigurări sociale.

10% contribuția asigurări sociale de sănătate

Atenţie! Angajatorii plătesc în continuare:

4% contribuția de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă.

8% contribuția de asigurări sociale pentru condiții speciale și alte condiții de

muncă.

2,25% contribuţia asiguratorie pentru muncă*

*) Contribuţia asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% la veniturile din salarii și asimilate salariilor și se plătește la bugetul de stat, fiind destinată finanțării prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Unificarea contribuţiilor sociale, din angajat-angajator, doar în dreptul angajatului, a stârnit ample dezbateri publice. Dezavantajaţi în acest caz sunt angajaţii statului, care au o grilă de salarizare bazată pe mărimea salariului brut, şi nu un salariu net, aşa cum se întâmplă, de regulă, în privat. Costul patronal în privat rămâne neschimbat.

Venituri din activităţi independente

Cei cu venituri din activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.) nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie. Doar dacă nu sunt angajaţi cu salariu, caz în care nu mai plătesc CAS pe veniturile din activităţi independente.

Microîntreprinderi

Guvernul propune majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro. De asemenea, se propuneeliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Proiect arhitectural spectaculos pentru București pe terenurile deținute de Liviu Tudor
Proiect arhitectural spectaculos pentru București pe terenurile deținute de Liviu Tudor
Omul de afaceri Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat la începutul acestui an terenul fostei ...
BNR: Preţurile la energie şi sistarea sprijinului statului ar putea conduce la falimentele unor firme. Posibile consecinţe adverse asupra leului
BNR: Preţurile la energie şi sistarea sprijinului statului ar putea conduce la falimentele unor firme. Posibile consecinţe ...
BNR, recunoaşte, în cadrul minutei şedinţei de politică monetară, că pe termen mediu şi lung ne putem confrunta cu ...
Ghid despre testarea rapidă pentru Covid-19: de ce apar rezultatele fals negative, care sunt cele mai precise teste şi cum trebuie făcute – interviu cu dr. Raluca Zoiţanu
Ghid despre testarea rapidă pentru Covid-19: de ce apar rezultatele fals negative, care sunt cele mai precise teste şi ...
Medicul Raluca Zoiţanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, unul dintre forurile reprezentative ...