China introduce propriul său contract petrolier futures, rivalizând cu Brent şi WTI

Contracte futures sunt fi denominate în yuan şi sunt tranzacţionate la Bursa Internaţională de Energie de la Shanghai (Shanghai International Energy Exchange). Noile contracte cotate la Shanghai ar urma să concureze cu Brent-ul londonez şi West Texas Intermediate (WTI) de la New York, ambele denominate în dolari, care domină în prezent tranzacţiile mondiale cu ţiţei brut.

Ele sunt deschise şi investitorilor străini, sporind utilizarea yuanului pe piaţa internaţională, în condiţiile în care Beijingul vrea să facă din yuan o monedă de referinţă mondială, în pofida restricţiilor draconice cu privire la convertibilitatea sa.

Petrolul inclus în contractele futures va fi livrat în perioada septembrie 2018 – martie 2019. Preţurile de referinţă ale celor 15 contracte listate a fost stabilite la 416 yuani (65,8 dolari), 388 yuani şi 375 yuani per baril, în funcţie de data de livrare.

China este cel mai mare importator mondial de ţiţei şi introducerea contractelor futures denominate în yuani reprezintă o piatră de hotar pentru piaţa chineză, a afirmat David Martin, şeful diviziei Global Clearing pentru regiunea Asia Pacific la J.P. Morgan. Acesta a adăugat că J.P. Morgan este încântată să ofere imediat aceste contracte futures clienţilor din întreaga lume.

Regiunea Asia-Pacific a depăşit America şi Europa la consumul de ţiţei. China a importat anul trecut 420 de milioane de tone de ţiţei.

Chiar dacă contractele chineze ar putea reflecta mai bine realităţile cererii şi ofertei din Asia, ceea ce le-ar permite să devină un barometru regional, pare puţin probabil să poată bulversa, pe termen scurt, duopolul Brent şi WTI, susţin analiştii. În schimb, iniţiativa ar putea să îi seducă pe investitorii chinezi, care în ultimii ani au demonstrat un apetit consistent pentru bursele de materii prime.

China a devansat anul trecut SUA devenind cel mai mare importator mondial de petrol brut, cu 420 milioane de tone, iar importurile sale de aur negru au crescut cu 20% în luna ianuarie 2018 până la un nivel record de 40,64 milioane tone.

Şi alte materii prime au fost vizate în ultimii ani de autorităţile chineze. În 2016, bursa chineză pentru metale preţioase, Shanghai Gold Exchange, a introdus un preţ zilnic de referinţă la aur, în yuani, tot în ideea de a influenţa evoluţia preţurilor mondiale.