Cifre oficiale. Europa crește firav, dar e departe de revenire, oamenii strâng bani pentru zile negre. Ce urmează în epoca Trump

După o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă,în timp ce procesul de dezinflație continuă, remarcă www.studiifinanciare.ro, citând un raport oficial.

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB în 2024 de 0,9% în UE și de 0,8% în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5% în UE și la 1,3% în zona euro în 2025, respectiv la 1,8% în UE și la 1,6% în zona euro în 2026.

Potrivit estimărilor, inflația globală în zona euro va înregistra o scădere semnificativă în anul 2024, de la 5,4% în 2023 la 2,4%, urmând o scădere treptată la 2,1% în 2025 și la 1,9% în 2026. În UE,se estimează că procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația globală urmând să scadă la 2,6%, de la 6,4% în 2023 și să continue pe aceeași traiectorie, ajungând la 2,4% în 2025 și 2,0% în 2026.

Citește și: Tarifele lui Donald Trump ar putea anula 1% din PIB-ul Germaniei, cea mai mare economie a Europei

După reluarea creșterii economice în primul trimestru din 2024, economia UE a continuat să se extindă în al doilea și al treilea trimestru într-un ritm constant, deși moderat. Creșterea ocupării forței de muncă și redresare a salariilor reale au continuat să susțină veniturile disponibile, însă consumul gospodăriilor a rămas limitat.

Populația a economisit mai mult de teama unui viitor mai rău și stimulată de dobânzi

Costul încă ridicat al vieții și incertitudinea crescută ca urmare a expunerii repetate la șocuri extreme, la care se adaugă stimulentele financiare pentru economisire într-un context de rate ridicate ale dobânzii, au determinat gospodăriile să economisească o pondere tot mai mare din veniturile lor. În același timp, investițiile au înregistrat performanțe slabe, cu o reducere semnificativă și generalizată în majoritatea statelor membre și a categoriilor de active în prima jumătate a anului 2024.

Restricțiile asupra consumului par să se relaxeze. Pe măsură ce puterea de cumpărare a salariilor se redresează treptat și ratele dobânzilor scad, consumul va urma o traiectorie ascendentă. Se estimează că investițiile își vor relua creșterea pe fondul bilanțurilor solide ale întreprinderilor, al redresării profiturilor și al îmbunătățirii condițiilor de creditare. Impulsul generat de Mecanismul de Redresare și Reziliență și de alte fonduri ale UE va determina, de asemenea, o creștere a investițiilor publice pe parcursul perioadei de prognoză. În general, se estimează că cererea internă va stimula creșterea economică în viitor.

Citește AICI prognozele privind dobânzile, inflația sau salariile

Cum va influența alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA economia europeană și implicit pe cea românească

Analiștii economici au ajuns la concluzia ca politica lui Donald Trump ar influența creșterea inflației la nivel mondial cu circa 1%, implicit și a inflației României, chiar dacă aici deficitul bugetar are contribuția cea mai puternică. Ca efect indirect al creșterii taxelor vamale, vom avea probabil un efect negativ asupra creșterii economice în UE, scăderea piețelor auto, în cazul României scăderea exporturilor de componente auto, dobânzi mai mari peste tot în lume și un impact puternic asupra politicilor ”verzi” duse de UE, în care Trump nu crede. Apare astfel și necesitatea ca UE să-și regândească pozițiile în această privință și a reglemetărilor birocratice pentru a evita pierderile de competitivitate ale companiilor.

Ciprian Dascălu, economist șef BCR, vede două efecte asupra economiei României, în contextul integrării ei în UE și în contextul mondial, desigur. Primul impact ar fi asupra inflației care este văzută în creștere. Al doilea efect este unul indirect generat de majorarea taxelor vamale și implicit a tarifelor mărfurilor. Acest lucru ar duce la scăderea creșterii economice, atât în UE cât și în România.

”Prețul materiilor prime este stabilit în dolari. Odată cu creșterea dolarului vor crește și prețurile materiilor prime, ceea ce va un efect inflaționist direct asupra țărilor care importă aceste produse, pentru că prețurile materiilor prime se ajustează în funcție de cotațiile internaționale”, arată Dascălu.

Se pare că singura excepție o face petrolul, unde se dorește o lărgire a sferei de producție ceea ce va face ca tranziția verde să aibă loc mult mai lent în SUA. O altă problemă spinoasă este implementarea tarifelor și cu cât exact se vor majora taxele vamale.

AICI toate detalii privind influența lui Donald Trump asupra principalilor indicatori din economia Europei și cea a României