Cîţu: estimăm scăderea economică la 4,2%. Deficitul bugetar creşte la 9,1% din PIB în 2020. Deficit de 7% în 2021

Scădere economică de anul acesta va fi de 4,2%, iar la ultima rectificare bugetară din an, care va fi publicată azi, deficitul bugetar va fi majorat la 9,1% din PIB, a declarat azi Florin Cîţu, ministrul Finanţelor. Anul viitor, cel mai probabil deficitul bugetar va fi fixat la 7% din PIB.
Ionut Tudorica - mie, 18 nov. 2020, 09:08
Cîţu: estimăm scăderea economică la 4,2%. Deficitul bugetar creşte la 9,1% din PIB în 2020. Deficit de 7% în 2021

„Am luat în calcul o scădere a economiei de 4,2%. Propunem rectificare bugetară de 9,1% din PIB, construit pe o scădere economiei de 4,2%.  Este vorba de o creştere a deficitului de la 8,6% din PIB, cât fusese stabilit la rectificarea precedentă. Nu vom mai încasa 4,2 miliarde până la finalul anului, în urma deciziei de cordare a eşalonării datoriilor”,  declarat Florin Cîţu.

Declarația ministrului Finanțelor:

Rectificarea bugetară o facem pentru a ne asigura că sănătatea, asistența socială, educația au banii necesari pentru finalul acestui an și, în același, timp, rectificarea are rolul de a asigura finanțarea pentru continuarea investițiilor, care în acest an sunt estimate de 55 de miliarde de lei, este cea mai mare sumă investită de la buget în ultimii 10 ani! După 10 luni de zile, investițiile strategice – 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau chiar în 2018.
Pentru această rectificare bugetară am luat în calcul o scădere a economiei de 4,2 puncte procentuale! Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit estimarea pentru acest an la o scădere cu 4,2 puncte procentuale, care este, de fapt, în linie cu ceea ce observăm în acest moment – estimările pentru România. Cam toate instituțiile internaționale și-au îmbunătățit estimările pentru creșterea economică în 2020, care veneau de la -6, de la -9, către această cifră -4,2, -4,3. Deci și Comisia Națională de Strategie și Prognoză este în linie cu aceste estimări.

Aș vrea să fac puțină istorie a modului în care a evoluat deficitul bugetar în 2020. Pentru că este important să punem în context această rectificare bugetară! Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creștere economică de 4,2% din PIB. În martie, bineînțeles, am avut prima rectificare bugetară generată de pandemia de COVID-19 sau SARS-COv-2, și a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ținând cont de execuția bugetară, am făcut o altă rectificare, unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB.

Bazat pe execuția pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanțelor Publice propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde lei, construit pe o contracție economică de 4,2% pentru acest an.

Deci la începutul anului era în buget o estimare a creșterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracție de 4,2. Este o diferență de 8 procente, care se vede, bineînțeles, și în deficit! Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei. De unde vine această majorare? În primul rând din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului. Aici este vorba de venituri din economie, și această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgență până la 25 octombrie să poată să reeșaloneze pe următoarele 12 luni.

Estimăm că, în urma acestor decizii, nu vom încasa acești bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în continuare în economie! În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat cresc! La această rectificare bugetară, cum am spus, avem priorități precum sănătate, educație, investițiile și asistența socială.

Aș putea să vă dau câteva informații pe cheltuieli, pentru că știu că aici se concentrează toată lumea. Se suplimentează bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale și de Sănătate cu 1,1 miliarde de lei, se suplimentează la Ministerul Dezvoltării cu 1 miliard de lei, pentru facturi în Programul Național de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvențiile în agricultură, din fonduri externe nerambursabile, 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă, 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului. Acestea sunt cheltuielile principale, și sunt mai multe, bineînțeles, ministere de unde vor exista economii.

În ceea ce privește execuția bugetară și pe venituri, aș vrea să vă mai spun un lucru, care este foarte important! Veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, dintre care 298 de miliarde de lei sau 27,4% din PIB din economie și 39 de miliarde din fonduri nerambursabile. De ce este important această cifră? Pentru că ataât veniturile bugetului general consolidat, cât și cele din economie, sunt mai mari decât veniturile bugetului anul trecut, consolidat anul trecut.

Deci în perioadă de criză, în care economia are o contracție de 4,2%, am reușit, sau estimăm, până acum am reușit la 10 luni de zile, dar estimăm și pentru finalul anului, venituri bugetare mai mari decât anul trecut, într-o perioadă în care economia creștea! Este un lucru foarte important și, de aceea, în tot acest an am fost foarte atenți pentru a ne plăti facturile la timp. Cam acestea sunt cele mai importante capitole din rectificare. Pentru asigurările sociale de stat se suplimentează bugetul cu aproximativ 1,8 miliarde lei, aici este vorba despre recalcularea pensiilor – știți foarte bine că sunt tot felul de dosare care vin din urmă și trebuie recalculate și cu majorarea de 14%, unele dintre ele -, precum și pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia Covid-19, șomaj tehnic, măsura în care se plătesc 41,5% din salariul angajatului, din salariul brut și munca flexibilă. Toate acestea sunt în bugetul asigurărilor de stat.
Și pentru bugetele locale continuăm mecanismul de SWAP, acesta a fost aprobat inițial prin OUG 135 din 2020. Dăm posibilitatea autorităților locale să își achite plățile restante înregistrate în contabilitate, era la 30 iulie, am prelungit această perioadă până la 30 septembrie. Este vorba de 969,3 milioane de lei.

Ministrul a mai declarat că,cel mai probabil, deficitul bugetar va fifixat anulviitor la 7% din PIB.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...