Comarnic-Braşov a picat, Autostrada Bucureşti-Ploieşti nu leagă nimic

A3 Bucureşti-Ploieşti nu-şi mai găseşte sensul, acum că autostrada Comarnic-Braşov a eşuat, iar Bucureşti-Braşov este doar o himeră.
Economica.net - vin, 19 iun. 2015, 10:26
Comarnic-Braşov a picat, Autostrada Bucureşti-Ploieşti nu leagă nimic

Odată cu cel de-al treilea eşec al autostrăzii Comarnic – Braşov, şi autostrada Bucureşti-Braşov rămâne doar un vis. Prin urmare, A3 Centura Bucureşti – Centura Ploieşti devine o autostradă fără sens. Cei 56 de kilometri, care au costat sute de milioane de euro, nu leagă, în regim de rulare rapidă, nimic. Nici măcar Bucureştiul cu Ploieştiul, pentru că autostrada se opreşte în Şoseaua de Centură, ciotul de 6 kilometri care ar trebui s-o aducă în Şoseaua Petricani din Bucureşti nefiind realizat nici până în prezent. Mai mult, A3 nici măcar nu reprezintă soluţia preferată a bucureştenilor şi ploieştenilor de a circula între cele două oraşe. Este mai lungă cu 17 kilometri faţă de DN1 iar traficul este de câteva ori mai mic. Autovehiculele personale ocolesc acest drum, care este folosit mai ales de camioane. La începutul lui 2014, datele de trafic arătau că , în medie, 9.000 de autovehicule circulau zilnic pe A3, în timp ce pe DN1 traficul mediu zilnic era de circa 16.000 de maşini. Este de aşteptat că aceste date de trafic să nu se fi schimbat foarte mult până în prezent.

„A3 are sens doar pentru traficul greu, camioane. Câteva zeci, poate sute, zilnic. DN1 are restricţii de tonaj, astfel încât camioanele sunt nevoite să circule pe aici. Această autostradă, în acest context, este inutilă”, arată Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor de Transport din România. Potrivit acestuia, nici măcar interesul major al camionagiilor nu-l atrage, pentru că A3 este prost poziţionată şi nu oferă o ieşire lejeră către A1 Bucureşti-Piteşti şi, mai departe, către Coridorul 4 Pan – European, care reperezintă principala rută de tranzit şi transport comercial din România. „Poziţia în care A3 intră în Bucureşti nu atrage interesul transportatorilor români pentru că nu dispune de joncţiune cu A1 pe o centură cu două benzi pe sens, la nivel de autostradă”, mai spune Hagiu.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti a fost inaugurată în luna iulie 2012, după o întârziere de doi ani. Are o lungime de 56 de kilometri şi face legătura între Centura Bucureşti şi Centura Ploieşti. Acest tronson ar fi trebui continuat cu Ploieşti -Braşov, proiect care tocmai a eşuat a treia oară, apoi cu Braşov-Sibiu, pentru a crea ruta de traversare a Carpaţilor şi, mai departe, spre graniţă.

Te-ar mai putea interesa și
Singurul finanţator de autoturisme second-hand mizează pe dezvoltarea pieței actuale încă 2-3 ani. Apoi, va se va dezvolta piața second-hand pentru electrice și hibride
Singurul finanţator de autoturisme second-hand mizează pe dezvoltarea pieței actuale încă 2-3 ani. Apoi, va se va dezvolta ...
Chiar dacă toată lumea vorbeşte de maşinile hibrid şi electrice ca maşini ale viitorului, un start up înfiinţat acum 5 ani, Mogo România, merge în continuare pe nișa finanţării......
Serviciile Cloud din Europa ale Google, Microsoft și Amazon s-ar putea scumpi cu 30% anul viitor. Piața a avut în T3 cel mai mic avans înregistrat vreodată
Serviciile Cloud din Europa ale Google, Microsoft și Amazon s-ar putea scumpi cu 30% anul viitor. Piața a avut în T3 cel ...
Primele semne de recesiune pe piața de cloud au început să apară în al treilea trimestru. Companiile răspund la incertitudinile ...
Compania chineză Topband își majorează capitalul cu 10 mil. dolari pentru finanțarea fabricii din Timișoara. Compania a primit ajutor de stat de peste 5 mil. euro
Compania chineză Topband își majorează capitalul cu 10 mil. dolari pentru finanțarea fabricii din Timișoara. Compania ...
Subsidiara din România a companiei chineze Topband, producător de controlere electronice inteligente cu prezență globală, ...
Telemedicina în pandemie: unii medici din sistemul public au avut dificultăţi să acorde servicii medicale la distanţă din cauza dotărilor tehnice mai slabe decât ale pacienților
Telemedicina în pandemie: unii medici din sistemul public au avut dificultăţi să acorde servicii medicale la distanţă ...
Consiliul Concurenţei a analizat stadiul implementării telemedicinei – care vizează acordarea serviciilor medicale la ...