Comisia Europeană a gestionat criza financiară în mod slab şi inconsistent, consideră Curtea Europeană de Conturi

Auditorii au analizat modul în care Comisia a gestionat asistenţa financiară acordată pentru cinci state membre: Ungaria, Letonia, România, Irlanda şi Portugalia. Potrivit constatărilor, programele de asistenţă şi-au îndeplinit obiectivele, în pofida lipsei de experienţă a Comisiei, deoarece ţările care au beneficiat de aceste programe au redus deficitele şi au adoptat reforme structurale. Cu toate acestea, raportul identifică totodată patru puncte problematice principale legate de modul în care Comisia a gestionat criza: abordările diferite utilizate, controlul limitat al calităţii, monitorizarea deficitară şi neajunsuri legate de documentaţie.

‘Curtea a identificat mai multe exemple de ţări care nu au fost tratate în acelaşi mod, deşi se aflau într-o situaţie comparabilă. În cazul anumitor programe, condiţiile pentru acordarea asistenţei au fost mai puţin stricte, respectarea lor devenind astfel un exerciţiu mai uşor. Reformele structurale solicitate nu au fost întotdeauna proporţionale cu problemele întâmpinate sau au urmat traiectorii complet diferite. Ţintele de deficit ale unor ţări au devenit mai permisive decât ceea ce părea sa fie justificat de situaţia economică’, se arată în raportul Curţii Europene de Conturi.

În consecinţă, Curtea Europeană de Conturi recomandă Comisiei să stabilească, la nivelul instituţiei, un cadru care să permită mobilizarea rapidă a personalului şi a expertizei sale în cazul în care se conturează un program de asistenţă financiară, să controleze într-un mod mai sistematic calitatea procesului său de elaborare a previziunilor, să amelioreze modul de ţinere a evidenţelor şi să acorde atenţia cuvenită acestui aspect în contextul controlului de calitate, să includă în memorandumurile de înţelegere variabile pe care să le poată colecta în intervale de timp scurte, să facă o distincţie între diferitele condiţii în funcţie de importanţa lor şi să vizeze reformele cu adevărat esenţiale, să asigure o mai mare transparenţă a procesului de administrare a datoriei, să analizeze în mod mai aprofundat aspectele-cheie ale ajustării în diferitele ţări după închiderea programelor.

La rândul său, Executivul comunitar consideră că abordarea sa a fost una corectă. ‘Credem că conţinutul programelor nu ar trebui standardizat. Flexibilitatea este de dorit având în vedere diversitatea condiţiilor economice, politice şi administrative existente în diferite ţări’, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Annika Breidthardt.

Criza financiară a lovit UE în 2008 începând cu ţările care nu erau membre ale zonei euro precum Ungaria, România şi Letonia, care au primit ajutor de la facilitatea balanţei de plăţi a Comisiei Europene, majorată ulterior la 50 de miliarde de euro. Pentru Irlanda şi Portugalia, ţări din zona euro, Comisia a alocat 60 de miliarde de euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiară. De asemenea, guvernele din zona euro au oferit un sprijin suplimentar de 440 miliarde de euro sub forma Fondului European de Stabilitate Financiară.