Comisia Europeană cere României să facă mai mult pentru tranziția energetică decât și-a asumat prin PNIESC. Cere și taxe de mediu

Comisia recomandă României să accelereze tranziția energetică suplimentar față de ce și-a asumat prin Planul integrat energie-mediu. Cere mai mult regenerabil, renovarea clădirilor și creșterea eficienței rețelelelor de termoficare, mai mult transpot electric și chiar stabilirea cadrului legislativ pentru impunerea taxelor de mediu.
Mihai Nicuţ - mie, 14 oct. 2020, 11:27
Comisia Europeană cere României să facă mai mult pentru tranziția energetică decât și-a asumat prin PNIESC. Cere și taxe de mediu

Iată recomandarea Comisiei Europene:

“Pe baza planului național final pentru energie și climă al României și a priorităților de investiții și reforme identificate pentru România în semestrul european, Comisia invită România să ia în considerare, ]n timpul derulării planului său național de recuperare și reziliență, următoarele investiții legate de climă și energie și măsuri de reformă:

-Măsuri care stimulează producția de energie din surse regenerabile; măsuri menite să încurajeze renovarea clădirilor și eficiența energetică a rețelelor de termoficare;

-Măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de transport și a mobilității durabile, inclusiv reformarea agențiilor de transport și sprijinirea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare și realimentare;

-Măsuri care sprijină introducerea treptată a taxelor de mediu și a bugetării ecologice”.

Comisia consideră, și de această dată, că țintele finale asumate de România prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 nu sunt suficient de ambițioase raportate la potențialul țării, chiar și după revizuire.

Astfel, ținta de regenerabile (procentul energiei obținute din surse regenerabile din totalul consumului de energie), urcată la 30,7% la nivelul anului 2030 este consideră slabă ca nivel al ambiției, în condițiile în care potențialul României este de 34%, iar țintele de eficiență energetică raportate la consumul de energie primară și la consumul final de energie sunt considerate “joase” și “foarte joase”.

Comisia aduce aminte de fondurile pe care le are la dispoziție România pentru finanțarea tranziției energetice, puteți vedea situația în detaliu în prezentarea Comisiei pe care o găsiți atașată acestui material. Totuși, se impune o observație. Fondurile pe care România le poate prrimi prin aplicarea mecanismului 10d din directiva EU-ETS (Fondul de Modernizare) sunt estimate de Comisie la doar 3 miliarde de euro, în condițiile în care oficialii Ministerului Economiei și Energiei vorbeau despre 6,7 miliarde de euro. Este adevărat că estimarea Comisiei este făcută la un preț al carbonului de 20 de euro, or acesta a depășit de mult acest nivel, ajungând pentru puțin timp și la 30 de euro.

Vedeți atașat raportul Comisiei

Te-ar mai putea interesa și
Prețul terenurilor arabile de mari dimensiuni: fermierii au cerut și 20.000 de euro pentru un hectar
Prețul terenurilor arabile de mari dimensiuni: fermierii au cerut și 20.000 de euro pentru un hectar
Loturile de teren arabil de peste 30 de hectare au fost vândute anul acesta la prețuri cuprinse între 1.700 de euro hectarul și 7.600 de euro hectarul. Este o creștere ușoară față de anul......
CNCAV: 7.376 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore
CNCAV: 7.376 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore
Un număr de 7.376 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost administrate în ultimele 24 ...
Kiros Diet, firma la care e asociat doctorul Giuseppe Castaldo, care a creat dieta oloproteică, are afaceri de 3,74 de milioane de lei, cel puţin duble faţă de cele din 2019
Kiros Diet, firma la care e asociat doctorul Giuseppe Castaldo, care a creat dieta oloproteică, are afaceri de 3,74 de milioane ...
Kiros Diet SRL, firma deţinută în proporţie de 30% de doctorul Giuseppe Castaldo, care a creat dieta oloproteică, a ...
Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în august, active de peste 86 miliarde de lei, în creştere cu 25,85%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în august, active de peste 86 miliarde de lei, în creştere cu 25,85%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 86,261 miliarde de lei, la 31 august 2021, în creştere ...