Comisia Europeană consideră că nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul proceduri de deficit excesiv pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Începând din luna aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.

„Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Comisia va reevalua situaţia bugetară a României de îndată ce noul Guvern va prezenta un buget pentru 2022 şi o strategie bugetară pe termen mediu”, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Pachetul de toamnă al semestrului european prezentat miercuri include Analiza anuală privind creşterea durabilă, avizele privind proiectele de planuri bugetare (PPB) ale statelor membre din zona euro pentru 2022, recomandările de politică pentru zona euro şi propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forţei de muncă. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamnă anului 2021, potrivit cărora economia europeană trece de la redresare la expansiune, dar se confrunta în prezent cu noi dificultăţi.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din acest an concluzionează că sunt justificate bilanţuri aprofundate pentru 12 state membre: Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Aceste state membre au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în ciclul anual de supraveghere precedent al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), considerându-se că se confruntă cu dezechilibre (Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia) sau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia şi Italia). Noile bilanţuri aprofundate vor examina evoluţia acestor dezechilibre, gravitatea lor şi măsurile luate de statele membre, pentru a actualiza evaluările existente şi a determina eventualele nevoi restante în materie de politici.

„Economia europeană înregistrează o creştere puternică, dar se confruntă cu o serie de dificultăţi: creşterea puternică a cazurilor de COVID-19, creşterea inflaţiei şi problemele actuale legate de lanţurile de aprovizionare. Această situaţie economică complexă necesită politici atent calibrate: trebuie să menţinem redresarea pe calea cea bună, dar şi să ne îndreptăm către un model de creştere mai durabilă, mai competitivă şi mai favorabilă incluziunii pentru perioada de după pandemie”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute pachetul şi să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia aşteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conţinutul acestui pachet şi la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.

Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre şi va continua să joace acest rol în faza de redresare şi în realizarea tranziţiei verzi şi digitale. Priorităţile de politică vor fi structurate, la fel ca în anii precedenţi, în jurul celor patru dimensiuni ale sustenabilităţii competitive şi în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.