Tensiunile au escaladat după ce producătorul german a decis să suspende noile investiții pe piața internă, invocând impasul în care se află discuțiile cu reprezentanții angajaților pentru reducerea cheltuielilor cu forța de muncă. Într-un semnal de alarmă adresat angajaților, directorul de producție Michael Schiebe a avertizat că viitoarele modele ale mărcii ar putea fi alocate uzinelor din străinătate și că, în lipsa unui acord, compania ar putea fi nevoită să ia în calcul chiar închiderea unor unități din Germania.
Replica sindicatelor a venit prompt. Ergun Lümali, șeful consiliului general de întreprindere al Mercedes-Benz și vicepreședinte al consiliului de supraveghere, a respins categoric scenariul restructurării uzinelor germane și a criticat intenția conducerii de a redirecționa producția către Europa de Est.
„Respingem cu fermitate închiderea fabricilor și știm cum să ne apărăm”, a declarat Ergun Lümali într-un comunicat oficial, criticând conducerea pentru amenințarea de a muta producția la uzina companiei din Ungaria, în loc să investească în inovare pe plan intern.
În speță, miza principală a disputei este săptămâna de lucru de 35 de ore din Germania. Conducerea Mercedes-Benz solicită ca angajații să lucreze mai multe ore fără o majorare a salariului de bază lunar, argumentând că nivelul costurilor salariale din uzinele germane afectează competitivitatea în raport cu fabricile din China, Europa de Est și Statele Unite.
Negocierile dintre conducere, comitetul de întreprindere și puternicul sindicat IG Metall durează de câteva luni, fără rezultat.
„Nu se poate ca un consiliu de administrație să dorească să oprească investițiile viitoare în unitățile din Germania și, în același timp, să solicite prelungirea programului de lucru și reducerea beneficiilor”, a punctat Barbara Resch, șefa IG Metall din landul Baden-Württemberg și membră în consiliul de supraveghere al Mercedes-Benz.
Această dispută are loc într-un moment delicat pentru constructorul din Stuttgart, care se confruntă cu o scădere abruptă a profitabilității. Piața din China, principalul motor de creștere al mărcii în ultimii ani, a fost lovită de reducerea cererii pentru vehicule de lux și de ascensiunea agresivă a rivalilor locali. În paralel, tarifele vamale din SUA și presiunea asupra prețurilor au forțat compania să își revizuiască în scădere estimările financiare. Mercedes-Benz anticipează acum o rentabilitate ajustată a vânzărilor pentru divizia de autoturisme de doar 2% până la 3% în acest an, mult sub marjele de două cifre vizate de strategia de lux a CEO-ului Ola Källenius.
În sistemul german de guvernanță corporativă, reprezentanții angajaților au un cuvânt greu de spus, deținând jumătate dintre cele 20 de locuri din consiliul de supraveghere al Mercedes-Benz, organismul care aprobă deciziile strategice ale companiei. În plus, anul trecut, compania și comitetul de întreprindere au convenit prelungirea pactului de securitate a locurilor de muncă „ZuSi 2035”, care exclude concedierile obligatorii pentru angajații germani vizați până la sfârșitul anului 2034.
Conflictul intern se suprapune peste negocierile salariale la nivel de ramură. Sindicatul IG Metall a cerut o majorare salarială de 5% pentru întreaga industrie metalurgică și electrică din Germania, solicitare respinsă de conducerea Mercedes-Benz ca fiind excesivă în actualul context economic. Mai mult, oficialii companiei au sugerat posibila revizuire a bonusurilor și a altor beneficii pentru a ține costurile sub control.
În primăvara acestui an, tot din cauza lipsei unui acord cu sindicatele, conducerea grupului Renault își anunța decizia de a opri alocarea de noi proiecte uzinelor spaniole.
Mai exact, în mai 2026, producătorul auto menționa că a făcut deja o ultimă ofertă sindicatelor spaniole și că, în lipsa unui acord, va reduce capacitatea de producție a fabricilor sale din Spania, nu va aloca vehicule noi și nu va garanta menținerea numărului actual de angajați.
Liderul sindicatului CCOO de la Renault, Sergio Garcia se declara, conform Reuters, surprins de decizia producătorului auto, angajații dorind o continuare a negocierilor.
Ei bine, după ce și-a atins scopul, conducerea grupului Renault nu doar că a revenit asupra deciziei de a nu mai aloca produse uzinelor din Spania, dar trimite semnale uzinei din România – aflată în plin proces de negociere a contractului colectiv de muncă – că în uzinele spaniole există loc chiar și pentru asamblarea unor modele Dacia.
Cu câteva zile în urmă, Christophe Dridi, vicepreședinte responsabil de activitățile industriale Dacia la nivel internațional, nota că mult-discutata competiție între Mioveni și Tanger sau Bursa este, în viziunea sa, mult mai puțin riscantă decât cea cu alte uzine ale grupului Renault din interiorul Uniunii Europene. În schimb, uzina Renault din Valladolid, Spania, unde este fabricat Captur, poate produce industrial un automobil comparabil cu Duster. „Dacă poți produce un Captur, poți produce și un Duster”, declara Christophe Dridi.
Ba chiar dădea ca exemplu Spania ca model de bune practici, printre altele, în domeniul flexibilității programului de lucru grație sistemului numit „Bolsa” (n.n. – Bolsa de horas), prin care orele nelucrate într-o perioadă cu activitate redusă pot fi recuperate atunci când cererea revine. Trebuie notat că acesta nu este un sistem impus printr-o lege, ci un mecanism care poate fi reglementat prin convenții colective și acorduri între angajator și reprezentanții salariaților. În esență, permite companiei să adapteze programul de lucru la variațiile cererii.
Citește și:
– Mercedes-Benz suspendă investiţiile şi analizează închiderea unor uzine în Germania
– Dacia Mioveni, în competiție-surpriză cu uzina grupului Renault din Valladolid pentru viitoare proiecte, inclusiv Duster. Christophe Dridi: „Trebuie să ne trezim. Acum!”
– Renault blochează alocarea de noi proiecte uzinelor spaniole în urma discuțiilor aprinse cu sindicatele