Producția și exporturile de energie electrică ale României au crescut la 9 luni. Oprirea centralei nucleare a fost compensată de creșterea din solar și eolian, care au ajuns la un sfert din toată producția țării

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – septembrie 2026 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, se observă o scădere de 3% a consumului intern net și o creștere cu 1% a producției nete de energie”, arată datele Transelectrica publicate azi.

Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în primele 9 luni din 2026 o creștere de 43% față de aceeași perioadă din anul 2025, iar cele de import o creștere în procent de doar 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, România a avut un consum intern net de 38,2 TWh, la o producție internă netă de 36,4 TWh. Exporturile de energie electrică au fost de 7 TWh (semnificativ în plus față de cele 4,9 TWh în primele nouă luni din 2025), iar importurile nu au fost cu mult mai mari, ajungând la 8,8 TWh față de 9,4 TWh din primele nouă luni ale anului precedent.

Așadar, România a fost importator net de energie electrică și în primele nouă luni ale acestui an, iar soldul negativ de balanță a fost de 1,8 TWh (3,5 TWh în primele nouă luni ale anului trecut, deci la aproape jumătate).

Comparativ cu situația de la șase luni, soldul negativ a crescut, în al treilea trimestru, cu 1 TWh, pe fondul debitului foarte mic al Dunării, care a redus producția de energie hidro și a oprit ambele reactoare nucleare. Dacă nu exista o creștere a regenerabilelor – mai ales solar în acest caz – deficitul de balanță era și mai mare.

Amintim că datele se referă la comerțul cu unități fizice, nu valorice, deci statistica Transelectrica nu se referă la valoarea comerțului cu energie electrică, unde probabil că lucurile stau mai prost – exporturile sunt în general la ore cu prețuri mici, iar importurile se fac în ore cu vârfuri mari.

Producție crescută în regenerabil

Cauza exporturilor în creștere este producția semnificativ mai mare de energie  din surse regenerabile, care, alături de creșterea  hidro din primele șase luni, a compensat scăderea nuclearului din ultima parte a celui de-al treilea trimestru. În ansamblu, producția totală de energie este totuși cu 1% mai mare la nivelul primelor nouă luni față de cea din primele nouă luni din 2025.

Astfel, la nouă luni, producția din nuclear a scăzut la doar 5,1 TWh, reprezentând doar 14% din generarea totală. În schimb, regenerabilele au crescut, la nouă luni, la 8,9 TWh, ajungând la 24% din generarea totală de energie.

Hidro a crescut cu 2% – situația bună din primele șase luni compensează ,încă, dezastul din vară și urmează un trimestru 4 problematic  – iar componenta termo a scăzut cu 1%, dar aici este posibil să avem o ușoară creștere în T4 față de T4 2025, pe fondul producției mari în probe de la Mintia, care ar putea compensa ieșirea unor grupuri pe cărbune.

Iată cum a fost situația, grafic: