Consiliul UE: România era în criză înainte de pandemie. Deficitul public va fi de 9,2%. Datoria țării, spre jumătate din PIB. Problema: pensiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

La 8 mai 2020, România și-a prezentat programul național de reformă 2020 și, la 14 mai 2020, programul său de convergență 2020. Pentru a ține cont de legăturile dintre ele, cele două programe au fost evaluate în același timp, scriu membrii Consiliului într-o recomandare emisă azi.

Consiliul spune că România eradeja în deficit excesiv, deficitul bugetar din 2019 fiind de 4,3% din PIB. Acesta a fost rezultatul unei acumulări continue a dezechilibrelor fiscale datorate unei politici fiscale expansive încă din 2016, într-o perioadă de puternică creștere economică. 

Derogările sistematice și repetate de la normele fiscale naționale din acea perioadă au făcut ca aceste reguli să fie în mare măsură ineficiente. Mai mult, România nu a reușit, în mod repetat, să ia măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului adresate acestuia în contextul procedurii de abatere semnificativă. La 3 aprilie 2020, Consiliul a emis, de asemenea, o recomandare pentru a pune capăt situației unui deficit public excesiv în România până cel târziu în 2022.

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice din România era deja în pericol înainte de apariția COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare mari și a creșterii prognozate semnificative a costurilor cu pensiile. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15% în septembrie 2019 și, pe baza Legii Cadru adoptate în vara anului 2019, urmează să crească cu 40% în septembrie 2020 și să fie recalculate în plus, în septembrie 2021. 

Astfel, cheltuielile cu pensiile ar crește substanțial peste perioada 2020 – 2022. Riscurile de sustenabilitate fiscală sunt sporite în continuare de impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și a efortului fiscal necesar pentru amortizarea acesteia. Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu buffere fiscale mici pentru a face față rezultatului focarului COVID-19.

În cadrul programului său de convergență 2020, soldul guvernului este planificat să se deterioreze de la un deficit de 4,3% din PIB în 2019 la un deficit de 6,7% din PIB în 2020, în timp ce datoria publică se preconizează că va crește de la 35,2% în 2019 la 40,9% în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscale sunt afectate de incertitudinea ridicată de pandemia COVID-19. În plus, există riscuri specifice fiecărei țări care stau la baza proiecțiilor bugetare, și anume unele elemente de venit nu par a fi estimate în concordanță cu proiecțiile macroeconomice secundare, în timp ce moderarea unor elemente de cheltuieli curente par să se bazeze pe măsuri de consolidare fiscală care sunt nespecificate în program.

Ca răspuns la pandemia COVID-19 și ca parte a unei abordări coordonate a Uniunii, România a adoptat măsuri bugetare pentru a crește capacitatea sistemului de sănătate, a înfunta pandemia și a oferi ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în special. Conform Programului de convergență 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 1,2% din PIB. Măsurile includ ajutorul de șomaj tehnic pentru angajați și pentru alte categorii de lucrători, echipamente medicale și alte cheltuieli pentru a ajuta la combaterea COVID-19 și bonusuri pentru angajații din sectorul sănătății care lucrează cu pacienți infectați cu COVID-19. În plus, guvernul a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la susținerea lichidităților pentru întreprinderi. Aceste măsuri includ amânări fiscale, accelerarea rambursărilor de TVA, garanții de împrumut pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), un moratoriu temporar al plății ratelor de împrumut bancar pentru gospodării și IMM-uri și amânarea facturilor de chirii și utilități pentru IMM-uri. În general, măsurile luate de guvernul României sunt în conformitate cu liniile directoare stabilite în Comunicarea Comisiei privind un răspuns economic coordonat la focarul COVID-19.

Cifre mai pesimiste decât ale guvernului

Pe baza prognozei de primăvară a Comisiei, în condițiile politicilor neschimbate, soldul administrației publice a României este prevăzut să fie de -9,2% din PIB în 2020 și -11,4% din PIB în 2021. Datoria publică este estimată să ajungă la 46,2% în 2020.

Nu există reformă a administrației publice

Reforma administrației publice s-a oprit. Nu există un cadru eficient pentru planificarea strategică și bugetară, care are un efect negativ asupra viziunii strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a țării, prioritizarea acțiunilor și coordonarea politicilor la nivel central și local. Cadrul strategic sectorial este fragmentat și uneori suprapus în timp ce acțiunile pe sectoare nu sunt prioritizate. Managementul strategic la nivelul Secretariatului General al Guvernului nu este consolidat încă.

Predictibilitatea deciziilor rămâne o problemă majoră, scrie Consiliul.

Citeste aici recomandarea Consiliului