Consolidarea fiscală este necesară în România. Pe lângă reducerea cheltuielilor este necesară creşterea veniturilor bugetare

„În România consolidarea fiscală este necesară. Pe lângă reducerea cheltuielilor este necesară creşterea veniturilor bugetare în principal prin eliminarea deficienţelor de colectare a TVA. Comisia Europeană a estimat că în perioada 2016 – 2020 în medie doar 64,4% din TVA datorată a fost colectată („VAT gap in EU, 2022″), mult sub nivele atinse de ţările din regiune. Veniturile bugetare ar fi putut fi mai mari cu 2,9% sau 2,4% din PIB dacă eficienţa colectării TVA s-ar fi situat la nivelul mediu din 2016 – 2020 al Bulgariei sau al celorlalte ţări din regiune şi astfel s-ar fi realizat reducerea mai echilibrată a deficitului bugetar în trimestrul 1 2023”, se arată în Buletinul lunar al Alpha Bank Romania Macroeconomia „En detail”.

Potrivit analizei, în primul trimestru din 2023 comparativ cu primul trimestru din 2022, 9 ţări membre ale UE au reuşit să reducă deficitul bugetar în raport cu PIB. Din aceste 9 ţări, două au trecut pe excedent bugetar (Portugalia şi Irlanda), una a ajuns la deficit zero (Croaţia) şi restul de 6, printre care şi România, au rămas pe deficit.

Deficitul României, de 7,2% redus de la 8,1%, a fost al cincilea cel mai mare deficit în UE. În aceeaşi perioadă, în ţările din regiune, deficitul bugetar raportat la PIB a crescut: în Ungaria cu 7,8 pp de la 3,4% la 11,2%, în Cehia cu 1,4 pp de la 4,5% la 5,9%, în Bulgaria cu 1 pp de la 1,2% la 2,2%. Polonia a trecut la deficit bugetar de 1,5% în trimestrul 1 2023 de la excedent bugetar de 0,3% în trimestrul 1 2022.

Cheltuielile bugetare raportate la PIB au scăzut cu 3,7 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 42,3% de la 46%. Scăderea a provenit în principal de la reducerea ponderii în PIB a remunerării salariaţilor, a prestaţiilor sociale şi a transferurilor de capital. Cu excepţia Bulgariei, în celelalte ţări din regiune cheltuielile bugetare raportate la PIB au crescut. În Polonia creşterea a fost cea mai mică de 1,1 pp până la 40,1%, în Ungaria cea mai mare cu 6,3 pp până la 57,8%, iar Cehia a avut o creştere intermediară cu 1,9 pp până la 46,5%. Creşterea subvenţiilor şi a prestaţiilor sociale (cu excepţia Poloniei) raportate la PIB a majorat cheltuielile bugetare.

Conform sursei citate, pentru o reducere echilibrată a deficitului, veniturile bugetare raportate la PIB ar trebui să crească cu un procent asemănător celui cu care scad cheltuielile bugetare raportate la PIB. Dar, în România veniturile bugetare raportate la PIB au scăzut cu 2,9 puncte procentuale – la 35,1% în trimestrul 1 2023 de la 38% în trimestrul 1 2022. Scăderea a fost determinată de reducerea ponderii în PIB a impozitelor pe venit, impozitelor pe producţie şi importuri şi a vânzărilor de produse şi servicii. Veniturile bugetare raportate la PIB au scăzut şi în celelalte ţări din regiune cu excepţia Cehiei, dar scăderea a fost mai puţin de jumătate din scăderea înregistrată de România (1,5 pp în cazul Bulgariei şi Ungariei şi 0,7 pp în cazul Poloniei). Ca urmare, venitul bugetar raportat la PIB din România în primul trimestru din 2023 a fost semnificativ mai redus decât în ţările din regiune (cu 2,7 pp faţă de Bulgaria, 3,5 pp faţă de Polonia, 5,5 pp faţă de Cehia şi 11,5 pp faţă de Ungaria).

„Reducerea ponderii taxelor pe producţie şi importuri în PIB a avut loc în România şi Cehia. Doar în România reducerea s-a datorat în întregime veniturilor colectate din taxa pe valoare adăugată, care raportate la PIB au scăzut de la 8,4% în trimestrul 1 2022 la 7,2% în trimestrul 1 2023. Reducerea acestor venituri nu este justificată nici de evoluţia consumului care determină baza de impozitare – care ca pondere în PIB a crescut la 85,5% în trimestrul 1 2023 de la 84,8% în trimestrul 1 2022 – şi nici de modificările din domeniul TVA intrate în vigoare din 1 ianuarie 2023 (Ordonanţa 16/2022), care în principal au majorat cota TVA (precum pentru serviciile de restaurant, de catering şi activităţi de cazare hotelieră de la 5% la 9% sau pentru băuturile nealcoolice care conţin adaos de zahăr de la 9% la 19%). Mai degrabă deficienţele de colectare şi/sau creşterea evaziunii fiscale ar putea fi motivul reducerii veniturilor din TVA”, susţine Ella Kallai.