Constantin Stroe: Cei care dau înapoi kilometrajul maşinilor second-hand trebuie să răspundă penal

‘Sunt de acord cu trecerea de la nişte atenţionări până la măsuri penale în cazul modificării kilometrajului. Acest lucru a devenit o practică în România. Cel care face această operaţiune de manevrare a kilometrajului nu păţeşte nimic, la ora actuală. Există o propunere legislativă în Parlament, dar să vedem cu ce viteză va fi adoptată. Cele mai multe măsuri depind de Parlament’, a declarat Stroe.

Pe de altă parte, Mihai Ivănescu, membru în cadrul APIA, a subliniat faptul că întreţinerea unei maşini uzate în perioada de exploatare are legătură directă cu calitatea service-ului care asigură mentenanţa.

‘În cazul costurilor de întreţinere a unei maşini second-hand faţă de una nouă, un calcul concret nu există, pentru că sunt mai mulţi factori la mijloc. Întreţinerea maşinii în perioada de exploatare este legată de calitate service-ului care asigură mentenanţa. Rata de cădere a maşinilor care nu sunt ţinute în reţelele oficiale de service este mult mai mare faţă de cea a maşinilor duse în service-urile autorizate’, a spus Ivănescu.

În prezent, la Parlament există o iniţiativă legislativă depusă de un grup format din nouă parlamentari liberali ce prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 5 ani în cazul modificărilor de date sau caracteristici ale autovehiculelor.

Conform propunerii legislative pentru completarea Legii 286 din 2009 – Codul Penal cu infracţiunea de ‘Înşelăciune privind date sau caracteristici ale vehiculelor’, la articolul 340, alineatul 2 se menţionează faptul că ‘prin date sau caracteristici ale vehiculelor se înţelege: elementele de identificare, provenienţa, modificările şi intervenţiile, inclusiv asupra odometrului, istoricul reviziilor, reparaţiilor şi accidentelor rutiere în care a fost implicat vehiculul’.

‘Prin prezentul proiect de lege propunem incriminarea faptei de ‘Înşelăciune privind date sau caracteristici ale vehiculelor’, în vederea descurajării tranzacţiei cu vehicule ale căror date sau caracteristici sunt trucate sau nereale (…) O altă raţiune care justifică acest demers este practica judiciară actuală. Procurorii adoptă soluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale (NUP) şi îndrumă părţile către un proces civil, pe motiv că speţele acoperă doar interese private.

Acţiunea a fost înregistrată la Senat în data de 15 decembrie 2015, în vederea dezbaterii.

Potrivit unei analize publicate, recent, de portalul InspectorAuto.ro, piaţa din România a maşinilor rulate aduse din străinătate şi care au kilometrajul ajustat în minus generează clienţilor acestor vehicule pierderi anuale ce ajung la 350 de milioane de euro.

De asemenea, nu numai România se confruntă cu fenomenul falsificării numărului real de kilometri al maşinilor second-hand, ci şi alte ţări precum Germania, unde poliţia estimează că o treime dintre aceste vehicule comercializate au kilometri daţi înapoi. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene /UE/, circa 43% dintre maşinile aduse în Franţa, din Belgia, au kilometrajele ajustate în minus cu 91.000 km, în medie.

În cazul României, estimările InspectorAuto.ro relevă faptul că aproximativ 80% dintre maşinile aduse din afară au kilometri ajustaţi în jos.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor /DRPCIV/, numărul înmatriculărilor de autoturisme second-hand a ajuns la 250.662 de unităţi, la nivelul anului 2015, în creştere cu aproape 14% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, când se consemnaseră aproape 220.000 de înregistrări de maşini rulate.

Marca auto second-hand preferată a românilor a rămas, la nivelul anului trecut, Volkswagen, cu un total de 71.631 de unităţi înmatriculate din ianuarie până în decembrie, în creştere cu 14,41% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Topul preferinţelor continuă cu: Opel (43.261 unităţi, +10,48%), Ford (29.140 unităţi, +12,51%), BMW (18.129 unităţi, +24,65%), Audi (17.718 unităţi, +22,13%), Skoda (11.685 unităţi, +20,46%), Renault (10.022 unităţi, +13,62%) şi Mercedes-Benz (9.428 unităţi, +13,56%).