Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4: chinezii cer obligatoriu preţ garantat al energiei, România speră la clemenţa UE

România vrea să folosească reţeta Angliei pentru a atrage investiţii chinezeşti în energie. Obstacolul îl reprezintă scepticismul UE la ceea ce înseamnă ajutor direct de stat pentru investitori.
Economica.net - mie, 11 nov. 2015, 22:04
Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4: chinezii cer obligatoriu preţ garantat al energiei, România speră la clemenţa UE

Ieri, s-a semnat Memorandumul de Înţelegere pentru Construcţia Reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Documentul ce implică Nuclearelectrica, din partea statului român, şi China General Nuclear Power, din partea statului chinez prevede cadrul general al proiectului: procentele minime deţinute de către fiecare parte, contribuţia SNN la compania de proiect, etapele acestuia. Memorandumul nu este un contract, astfel încât nu obligă la nimic părţile. De-acum înainte începe realizarea proiectului tehnic, negocierea procentelor exacte deţinute de către fiecare parte în compania de proiect, termenul de realizare, termenii comerciali ai investiţiei. Or, exact aici apare cea mai mare problemă. Chinezii nu fac investiţii de amploare în străinătate fără a beneficia de garanţii de stat. La ei, acest lucru reprezintă o problemă de viaţă şi de moarte, la propriu: dacă o investiţie eşuează, responsabilii pot plăti inclusiv cu viaţa. Pentru că Cernavodă nu face excepţie, şi aici au cerut garanţii: un preţ minim garantat de desfacere al energiei pe piaţă.

Numai că aici apar sincopele. UE, mai precis DG Competiton, autoritatea de Concurenţă a Comisiei Europene, acceptă doar cu greu această formă de ajutor de stat la investiţiile de pe teritoriul statelor membre. Anglia a reuşit acest lucru –  chinezii vor construi mai multe centrale nucleare pe teritoriul său, dar doar după ani de zile de negocieri cu Bruxelles-ul. Or, România nu a negociat încă nimic, pentru că nici proiectul tehnic, nici compania de proiect nu o are, nici dimensiunea investiţiei. Nu are decât un Memoradnum semnat. Întrebat de ECONOMICA.NET dacă în cadrul viitoarei investiţii se iau în calcul ajutoare de stat, ministrul Energiei Andrei Gerea a răspuns afirmativ. „Găsim o formă de ajutor acceptată de UE, un cadru normal de piaţă. Vorbim aici de implementarea contractelor pentru diferenţă, pe modelul Angliei, care presupun asigurarea unui preţ al energiei care va fi gestionat şi echilibrat funcţie de cerinţele pieţei”, a precizat ministrul. O sursă din piaţa energiei ne-a explicat ce sunt aceste contracte “pentru diferenţă”. „Investitorul primeşte pentru energie un preţ garantat şi dacă preţul pieţei este sub acest nivel, atunci statul plăteşte diferenţa până la nivelul garantat. Adică  primeşte o primă de la stat, la un nivel de referinţă agreat, pentru energia pe care o vând în piaţă. Astfel, preţul la care vinde investitorul energia are o componentă de piaţă, plus una fixă, de la stat. Sunt multe calcule de făcut aici, care să fie referinţa, cum se modifică aceasta funcţie de preţul de piaţă, sunt negocieri de durată”, spune sursa. Dar, mai întâi şi întâi, trebuie notificată la Bruxelles această schemă de ajutor de stat, „iar răspunsul poate veni în doi ani de zile, deci să nu ne grăbim”, apreciază sursa.

Ce trebuie subliniat clar este că nu va exista nicio investiţie chineză la Cernavodă, sau în tot ceea ce înseamnă energie, fără o formă de ajutor de stat, iar aceasta trebuie aprobată de Comisia Europeană. Mai mult decât atat, trebuie ca şi Agenţia de Reglementare în Energie să găsească local cadrul legal pentru un ajutor de stat, pentru că acesta, odată implementat, va distorsiona piaţa energiei.
 Anglia a implementat contractele pentru diferenţă pentru a atrage investiţii chineze de 26 de miliarde de lire în grupuri nucleare noi. În Insulă deja s-a pornit un scandal imens, pentru că s-a aflat că preţul garantat pentru chinezi este deja mai mare decât media pieţei.

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa 6 miliarde de euro. Termenul de realizare al celor două reactoare este estimat la 7 ani, de la data semnării contractului între cele două părţi.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă cea mai mare investiţie în România, de la Revoluţie. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, a rămas în cărţi pentru dezvoltarea acestei investiţii.

De centrala nucleară de la Cernavodă se leagă, totodată, şi dezvoltarea noii exploatări de uraniu din Carpaţii Orientali, care să asigure combustibilul necesar funcţionării celor două reactoare. Despre proiectul exploatării zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, pe care autortiăţile îl au în vedere de mai mulţi ani, Ministrul Energiei, Andrei Gerea, susţine că acest proiect este acum ”analizat” şi va fi luată o decizie “cât de curând”. În urmă cu doi ani, autorităţile elaboraseră un proiect de hotărâre pentru a începe această investiţie, însă din cauză că nu au fost găsite surse de finanţare proiectul nu a fost aprobat în Guvern.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Un nou focar de gripă aviară a apărut în nordul Italiei
Un nou focar de gripă aviară a apărut în nordul Italiei
Italia a raportat un focar de gripă aviară înalt patogenă H5N8 într-o fermă comercială de curcani pentru îngrăşat, ...
CNSU a actualizat lista statelor și teritoriilor în funcție de riscul epidemiologic. Belgia, Austria și Grecia au intrat în zona roșie
CNSU a actualizat lista statelor și teritoriilor în funcție de riscul epidemiologic. Belgia, Austria și Grecia au intrat ...
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, printr-o hotărâre, actualizarea listei ţărilor în ...
Julius Meinl renunță la celebrul său logo, care este considerat ca fiind rasist
Julius Meinl renunță la celebrul său logo, care este considerat ca fiind rasist
Julius Meinl, celebra companie furnizoare de cafea şi ceai premium cu sediul central în capitala austriacă, a anunţat ...