Constructorul centrului de cercetări ştiinţifice de la Măgurele va fi anunţat în două săptămâni

„Au fost depuse multe oferte pentru construcţie, dar au rămas patru. Acum suntem în proces de desemnare a constructorului. Ofertele sunt depuse de consorţii având în vedee că este nevoie de 70.000 metri cubi de beton, iar în caietul de sarcini era prevăzut că este nevoie de 90 de betoniere care să fie asigurate una după alta. Câştigătorul va fi anunţat în două săptămâni”, a spus Prisecaru, la o conferinţă organizată de GE şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) pe tema inovaţiei.

Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care va fi construit pe Platforma de Fizică de la Bucureşti-Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare. Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).

Finanţarea construcţiei acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia şi Ungaria va fi făcută prin intermediul autorităţilor celor trei state, cu contribuţie europeană din fondurile structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POS-CCE).

„Proiectul de la Măgurele nu poate fi pus în funcţiune fără inovare. Conceptul de specializare inteligentă va trebui să fie implementat puternic, altfel proietul va fi o investiţie şi atât. Fiind un poiect de pionierat, fără inovare nu se poate face nimic, nu-l vom putea ţine în viaţă. În momentul de faţă lucrurile se desfăşoară într-o marjă de siguranţă foarte mare, iar noutatea acestui proiect major de cercetare este că Uniunea Europeană şi-a permis să părăsească această marjă de siguranţă şi a riscat”, a explicat Prisecaru.

El a adăugat că forurile europene includ acest proiect în categoria de risc maxim din punct de vedere financiar.

„UE ne invită să riscăm şi noi, altfel nu putem ieşi din situaţia actuală, să dăm liber cercetărotilor şi oamenilor de ştiinţă să meargă pe instinctele lor. Va trebui să creăm mecanismele astfel încât cercetătorii să propună idei care să fie fezabile în contextul viitor”, a afirmat oficialul Ministerului Educaţiei.

Prisecaru a precizat că nu peste tot în Uniunea Europeană proiectul este văzut foarte bine, iar mulţi îşi pun problema de ce să vină în România, când au şi ei astfel de proiecte.

„Va trebui într-un fel să putem să atragem şi pe alţii în acest proiect. Nu vom putea numai noi, cu inteligenţa românească, să perpetuăm un astfel de proiect”, a apreciat Prisecaru.

Costurile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea UE va fi de 83%, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17% din sumă.

În prima fază de finanţare, care se va încheia în 2015, Comisia Europeană a decis ca României să îi fie acordată suma de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanţare urmând să se desfăşoare între 2014 şi 2016.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cei doi laseri de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.