Crăciun, BCR: Scăderea impozitelor trebuie să înceapă invers: eliminarea evaziunii, creşterea colectării şi apoi reducerea

Încasările bugetare în România sunt foarte mici şi nu permit o reducere de impozite, iar o astfel de măsură trebuie să fie rezultatul unui proces care începe cu eliminarea evaziunii fiscale, creşterea veniturilor la buget şi apoi, în măsura posibilităţilor, scăderea impozitelor, susţine economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Radu Crăciun citat de Agerpres.
Economica.net - J, 26 feb. 2015, 13:47
Crăciun, BCR: Scăderea impozitelor trebuie să înceapă invers: eliminarea evaziunii, creşterea colectării şi apoi reducerea

‘Noi toţi (românii – n.r.) vrem impozite mai mici, dar vrem cheltuieli mai mari pentru educaţie, pentru sănătate şi autostrăzi în toată ţara. Aici este vorba de un efort comun pentru că dacă scădem impozitele înseamnă că lăsăm bani mai mulţi la dispoziţia individului şi e fiecare pe cont propriu şi face ce ştie. Dar nimeni nu o să se apuce să facă autostrăzi în ţara asta. Aici este o iluzie care se întreţine. România are o mare problemă prin faptul că încasările la buget sunt foarte mici. Şi nu o să avem nicio şansă să îmbunătăţim educaţia sau infrastructura dacă nu creştem încasările la buget. Iar procesul este invers. Nu scazi mai întâi impozitele şi apoi vezi cum le recuperezi, ci întâi elimini evaziunea fiscală, creşti încasările la buget şi apoi vezi dacă îţi poţi permite impozite mai mici’, a declarat Radu Crăciun în cadrul conferinţei ‘Drumul României spre euro: oportunităţi şi provocări’.

În opinia sa, stimularea economiei prin reducerea impozitelor poate genera supraîncălzirea economiei. ‘Oricât de ciudat ar părea, o economie poate fi supraîncălzită şi la un nivel de creştere de 3% pe an, dacă structura economiei nu permite un PIB potenţial mai mare de 1%’, a mai spus Radu Crăciun.

Referitor la aderarea României la zona euro în 2019, Crăciun susţine că este necesară o creştere economică de 4 – 5 puncte procentuale peste media din zona euro în următorii patru ani, astfel încât să fie îndeplinit criteriul referitor la PIB/locuitor. Însă istoria a demonstrat că, în ultimii 14 ani, diferenţialul de creştere dintre România şi zona euro a fost de 2,5 puncte. În aceste condiţii, ţara noastră poate intra în zona euro la orizontul de timp 2021 – 2022, potrivit economistului şef al BCR.

Radu Crăciun a afirmat că aderarea României la zona euro trebuie să fie fundamental diferită de aderarea la Uniunea Europeană, când s-a mers pe principiul ‘mai bine intrăm nepregătiţi deloc’. ‘Aderarea la euro fiind nepregătiţi este mult mai periculoasă decât aderarea la Uniunea Europeană nepregătiţi, pentru că impactul asupra economiei este mult mai puternic’, a mai spus Crăciun.

El a mai precizat că 2019 este a şasea ţintă de aderare anunţată de autorităţile din România şi nici aceasta, în opinia sa, nu este credibilă.

Te-ar mai putea interesa și
Autoritățile japoneze au injectat în piața valutară echivalentul a cel puțin 32 de miliarde de dolari pentru a apăra yenul
Autoritățile japoneze au injectat în piața valutară echivalentul a cel puțin 32 de miliarde de dolari pentru a apăra ...
Japonia a intervenit joi pe piaţa valutară cu cel puţin 5.000 de miliarde de yeni (32 de miliarde de dolari), pentru a susţine cursul de schimb al yenului în raport cu dolarul american, prima......
Trump le cere alegătorilor de vârsta a treia să iasă la vot, în contextul scăderii popularității sale din cauza situației economice și a războiului cu Iranul
Trump le cere alegătorilor de vârsta a treia să iasă la vot, în contextul scăderii popularității sale din cauza situației ...
La primul său eveniment în afara Casei Albe de la presupusa tentativă de asasinare la adresa sa de săptămâna trecută, ...
Două avioane F-16 au decolat de la Fetești în această noapte, după ce radarele au detectat pătrunderea unei drone în zona Chilia
Două avioane F-16 au decolat de la Fetești în această noapte, după ce radarele au detectat pătrunderea unei drone în ...
Două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliţie Aeriană au decolat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, de la Baza ...
CNPP: 11.928 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu în luna martie. Magistrații pensionari domină topul
CNPP: 11.928 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu în luna martie. Magistrații pensionari domină topul
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în martie 2026, de 11.928 de persoane, cu 30 persoane mai multe comparativ ...