Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă solicită autorităţilor accelerarea digitalizării proceselor și implementarea unor proceduri complet online pentru schimbarea angajatorului și a funcției în cazul lucrătorilor extracomunitari.
Lipsa unor proceduri birocratice exclusiv online prelungește timpii de așteptare, consumă resurse și întârzie integrarea lucrătorilor străini (extracomunitari) pe piața muncii, atrage atenţia Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România.
În prezent, procesul este unul hibrid: dosarele sunt încărcate online, dar trebuie depuse și în format fizic, iar avizele sunt transmise ulterior tot în format digital.
„Ne dorim ca la schimbarea de angajator sau de funcție să eliminăm complet depunerea fizică. Străinii sunt deja în România, sunt angajați și verificați. Eliminarea acestui pas ar salva timp, oameni și energie atât pentru noi, cât și pentru Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Resursele necesare pentru a opera aceste modificări online s-ar rezuma probabil la două – trei persoane dedicate, dar impactul ar fi extrem de benefic pentru toți. Dacă un angajat străin rupe legătura cu angajatorul său, îi este extrem de greu să găsească un nou angajator care să îl introducă în legalitate. Mulți nu cunosc detaliile procedurale și nu știu că fără un acord de încetare a colaborării nu se mai poate face nimic”, a spus Elena Panțiru.
În cazul unui aviz de lucrător permanent pentru un muncitor înalt calificat, dacă cererea este încărcată astăzi, locul disponibil pentru procesare poate fi abia în ianuarie. Singura excepție este schimbarea de angajator, pe care IGI București o prioritizează pentru a evita blocarea activității lucrătorului și a angajatorului. „Acest proces ar putea fi accelerat semnificativ prin digitalizarea completă a etapelor”, a precizat Elena Panţiru.
Chiar și atunci când toate documentele sunt valabile și încărcate pe portal, procesul birocratic implică şi depunerea dosarului fizic, prezența în audiență și multiple formalități. „Avansarea unui lucrător străin care și-a dovedit competențele este un pas firesc, dar actuala birocrație descurajează aceste inițiative”, a conchis Elena Panțiru.
Soluţii punctuale propuse de Patronat pentru a preîntâmpina problemele, blocajele antemenţionate, des întâlnite în practică:
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă propune crearea, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, a unor secțiuni distincte pe portalul online, dedicate exclusiv schimbării angajatorului. Acestea ar fi dezirabil să fie însoțite de un sistem de programări cu timpi de așteptare semnificativ reduși, astfel încât procesul să fie mai rapid și mai accesibil pentru toți cei implicați.
Această măsură ar eficientiza procesul, ar reduce aglomerările și ar preveni întârzierile majore care afectează şi statul, și muncitorii.
În prezent, durata obținerii unui nou aviz de muncă în cazul schimbării angajatorului sau funcției poate ajunge până la şase luni, generând pierderi estimate de 9.000 de lei pe persoană pentru stat. Simplificarea procedurii ar putea aduce la buget un plus de până la 90 milioane de lei la un volum de 10.000 de cazuri anual.
Context
Executivul a menţinut contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni pentru al patrulea an consecutiv, conform unei analize Economica.net. Aceasta e soluţia asumată de guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.
Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.
Guvernul a stabilit un contingent de cel mult 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii din ţara noastră, în anul 2024, conform HG nr. 1338 din 2023, consultată de Economica.net.
Prin cetăţean străin înţelegem persoana care nu are cetățenie română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene.
Citeşte şi: