Creșteri de taxe și accize și introducerea de taxe noi, CASS la pensii mari, reduceri de personal la stat – programul Guvernului Bolojan

Iată măsurile în detaliu, așa cum apar în program

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:

• Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;
• Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
• Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența.

Iată ce scrie în programul de guvernare pe fiecare direcție de acțiune:

Iată ce scrie în programul de guvernare pe fiecare direcție de acțiune:
I. DIRECȚII DE ACȚIUNE
1) Autoritate în actul de guvernare;
2) Pachet legislativ care să permită reforma statului;
3) Reforma administrației publice centrale: fuziuni, comasări, desființări;
4) Corecția bugetară pe toate cheltuielile – „Toată lumea plătește”;
5) Eliminarea privilegiilor;
6) Toate partidele din coaliție participă la reforme;
7) Performanță și responsabilitate în managementul public;
8) Reforma administrației publice locale și descentralizare;
9) Corectarea nedreptăților și inechităților;
10) Respect și onestitate pentru cetățeni și companii.

II. CREȘTEREA VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ȘI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și
fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea
profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

III. CONSOLIDARE FISCALĂ

17. Ajustări de taxe

a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
b. Creștere accize cu 10%;
c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă
18. Plafonarea pensiilor și salariilor

IV. ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

19. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național
a. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
b. Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
c. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
d. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);
e. Standarde de cost revizuite;
20. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;
a. Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);
21. Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

V. REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

22. Măsuri 2025
a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

VI. MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

23. Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;
24. Revizuirea Codului muncii;
25. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;
26. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
27. Modificarea legii dialogului social;
28. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

VII. RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

29. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
30. Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
31. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
32. Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
33. Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de
performanță;
34. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;
35. „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
36. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
37. Auditarea activelor;
38. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
39. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

VIII. REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

40. Reformarea ANCOM, ASF, etc.
41. Modificarea legilor de funcționare;
42. Limitarea salarizării;
43. Reducerea personalului suport;
44. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

IX. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

45. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).
46. Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;
47. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
48. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor
49. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu
creșterea perfomanței.

X. PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

50. Creșterea performanței spitalelor
a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
b. Plata funcție de performanță pentru medici;
c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
d. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de
performanță;
e. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
b. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor.
(Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
c. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
a. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
c. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
e. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

XI. MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

54. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc
a. Reducere perioadei de șomaj;
b. Reglementarea acordării concediilor medicale;
c. Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau
nejustificate;
d. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor
de handicap;
e. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
f. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

XII. RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

55. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;
56. Creșterea capacității de control a ANRM;

XIII. REFORMA PENSIILOR SPECIALE

57. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
58. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
59. Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
60. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
61. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;