Cum a reușit o companie deținută de stat să aibă pierderi de 6,5 ori mai mari decât rulajul. Cazul Casa de Comerț Unirea

Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA, companie creată și deținută integral de Ministerul Agriculturii care dorea să creeze o rețea de magazine pentru producătorii locali, a raportat anul trecut pierderi nete de 6 ori mai mari decât cifra de afaceri.
Alina Stanciu - joi, 03 iun. 2021, 22:03
Cum a reușit o companie deținută de stat să aibă pierderi de 6,5 ori mai mari decât rulajul. Cazul Casa de Comerț Unirea

Casa Unirea a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de peste 833.600 de lei, cu 10% mai mare decât în 2019, primul cu activitate pentru firmă și o pierdere netă de peste 5,4 milioane de lei, cu 24% sub cea din 2019, arată datele Ministerului de Finanțe consultate de Economica. Compania deținută de Ministerul Agriculturii are astfel pierderi de aproximativ 6,5 ori mai mari decât rulajele, urmare a cheltuielilor prea mari în raport cu veniturile.

Cum a reușit?

Creată cu scopul de a realiza un mecanism comercial care să ajute producătorii locali în comercializarea producției obținute la prețuri avantajoase, printr-un lanț de magazine, o bursă de pește și un sistem de depozitare, compania a rămas practic în 2020 fără niciun punct de lucru în care să își desfășoare activitatea. În noiembrie, compania a închis singurele două magazine ( fixe) pe care le opera, la București și Sibiu, iar bursa de pește a rămas practic nefuncțională. “Pe parcursul a cel puțin șase luni în decursul anului 2020 a fost analizată activitatea acestor magazine ( Bucureșt și Sibiu puncte fixe, Gruiu, Piteșt, Slatina puncte mobile n.red) prin comparație cu perioada similară din 2019 și nu a putut fi identificată nicio lună cu venituri peste cheltuieli deoarece și aceste magazine au fost deschise fără o analiză economici-financiară rentabilă”, se mai arată în raport.

În plus, după cum reiese din raportul Consiliului de Administrație, compania a intrat în anul calendaristic 2020 cu un stoc de 45 de tone de pește congelat pe care nu a mai reușit să îl valorifuce.

Contextul comercial era unul pandemic, iar prețul pe care l-ar fi putit oferi compania pentru a nu vinde sub cost era unul exagerat. Aceasta pentru că, după cum se arată în raport, “depozitarea s-a făcut la un preț cu mult peste prețul pieței, astfel încât creștrea costul de vânzare al produsului finit, fapt ceea ce îl făcea nevandabil în piața concurențială”.

Mai mult decât atât, din cauza unui vid legislativ, în România nu există termene de valabilitate reglementate pentru peștele de apă dulce congelat și produsele din pește de apă dulce congelate.

Oricum sucursala societății de la Tulcea, acolo unde se derulau activitățile bursei de pește, nu avea autorizațiile și avizele de funcționare necesare ( aviz de mediu) astfel că sucursala nu își putea desfășura activitatea. Demersurile pentru obținerea autorizațiilor și avizelor au început astfel de abia în al doilea semestru al anului trecut.

Principalul motiv pentru pierderile imense în raport cu veniturile- salariile

Concluzia CA-ului este însă că pierderile societății sunt generate în principal de cheltuielile cu salariații. “Societatea va înregistra o pierdere în sumă de aproximativ 5 milioane de lei în special din cauza cheltuielilor de natură salarială nesusținute de o activitate economică proporțională”.

Din datele Ministerului de Finanțe, în 2020 compania avea un număr mediu de 19 angajați, față de 22 cu un an în urmă.

În raportul CA se vorbește de concedierea a 17 salariați “ a căror activitate nu se mai plia pe organigrama aprobată și pe nivelul de activitate desfășurat la nivelul societății”. De asemenea, în cursul anului 2020 au demisionat 10 salariați, „demisii care nu au avut un impact asupra activității companiei”

În ceea ce privește conducerea administrativă și executivă a companiei, ocupanții acestor poziții au trecut la finele lui 2020 de pe contracte individuale de muncă pe perioade nedeterminate pe contracte de mandat, pentru a respecta legislația.

Ca efect al reformelor, restructurărilor și reorgaanizării implementate situațiile financiare arată micșorarea câștigului mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială cu 3% față de propunere ( 6.722 lei față de 6.905 lei ) și cu îmbunătățirea productivității muncii cu 17% față de propunere ( 21.320 față de 25.552 lei )”, se mai arată în raportul CA.

Potrivit declarației de avere din mai anul curent, directorul general delegat al instituției a avut un câștig salarial anual 35.170 de lei la care se adaugă venituri aferente contractului de mandat în valoare de 68.790 de lei.

La rândul său, Păduraru Emil, tot în calitate de director delegat, a încasat de la Casa Unirea în contul unui contract de administrare 26.604 lei la care se adaugă 2.549 pentru contractul de mandat.

Totodată, din datele din bilanț, anul trecut, compania a avut cheltuieli salariale în valoare de 3,8 milioane de lei (sold la 31 decembrie).

Ce spune un fost angajat al companiei

„Acest proiect a fost distrus de conducerea executivă susținută de factori de decizie din MADR și supravegheată de un CA ,, de decor “. Societatea a fost efectiv devalizată și jefuită prin operațiuni financiare premeditate – MADR prin secretarii de stat a menținut directorii chiar dacă a ,,constatat”  ilegalitați”, a transmis Economica Florin Cernodolea, fostul director de achiziții al companiei. Acesta a fost concediat de conducerea Casa de Comerț Unirea în noiembrie 2020, dar a contestat decizia în instanța într-un proces a cărei soluție va fi pronunțată în data de 16 iunie.

Potrivit acestuia, societatea nu a fost în realitatea afectată de Covid-19, “nu există un contract afectat de situația pandemiei”, iar  angajații nu au respectat prevederile din actul constitutiv și regulamentului care prevede că ,, nu se achiziționează niciun produs fără a exista contract de vânzare pentru acel produs“.  “Au fost achiziționate zeci de tone de pește de calitate și traseibilitate obscură , trecute prin firme ale directorilor, prețul ajungând de 2-3 ori mai mare decât prețul pieței din acel moment”, mai spune fostul angajat. Potrivit acestuia, capitalul de 93 milioane lei destinat ,, creării unui mecanism economic financiar pentru achiziția de produse agricole de la fermieri și vânzării către marile rețele de magazine sau procesatori a fost folosit pentru crearea de depozite la termen de zeci de milioane de lei”.

Economica a solicitat Casa de Comerț Unirea un punct de vedere cu privire la concluziile unei analize realizate de companie cu privire la contractele de prestari servicii privind depozitarea și prelucrarea peștelui în perioada 2019-2020, dar și cu privire la concluziile unui act de  control al DSV la care se face referire într-o Hotărâre AGA a societății din aprilie 2021.

Economica a dorit să știe amănunte despte momentul, locul și DSV  care a efectuat controlul, pentru a putea solicita ANSVSA concluziile respectivului control, informații publice, conform legislației în vigoare.

“Solicitările dumneavoastră nu constituie informații de interes public în sensul dispozițiilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, ci, acestea privesc informații cu caracter comercial referitoare la: activitatea de zi cu zi a Casei Unirea,strategia de business a Casei Unirea, decizii de management ale Casei Unirea, drept urmare, nu vă putem răspunde la întrebări ce vizează aspectele menționate. Un eventual răspuns ar putea prejudicia activitatea comercială a societății sau ar putea conduce la aflarea de către competitorii noștri a unor informații ce țin strict de activitatea comercială internă a societății”, a răspuns pentru Economica, Eliza Constantinescu Director General delegat SN Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA SA.

Ce se va întâmpla cu Casa Unirea

„La finalul lui 2020 există însă premisele desfășurării unei activități care să poată fi susținută în perioada ulterioară crizei economice generată de pandemia Covid-19”, se mai precizează în raportul CA care contrazice într-o oarecare măsură concluziile unui audit extern finalizat în mai 2021.

„Am identificat existența a numeroase aspect care pot genera îndoieli semnificative cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea pe care societatea nu le prezintă în mod adecvat în situațiile financiare”, se arată în raportul de audit pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2021 în care se menționează și motivele pentru care auditorii și-au manifestat reticența:

– din semestrul II din 2020, societatea nu a mai realizaat venituri din exploatare ca urmare a sistării operațiunilor generatoare de venituri ( magazine, desfacere cu amănuntul, bursă pește, comerț pește

– până în data de 26 mai ( când a fost încheiat raportul de audit) nu era aprobat bugetul de venituri și cheltuieli aferent lui 2021

– nu există un plan privind activitățile comerciale pe care le va desfășura compania pentru a putea obține venituri și profit. Acum compania “trăiește” practice din închirierea activelor și din dobânzi.

Citește și

 

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...