Cum văd bancherii români anul 2015

Anul 2014 a fost perceput de bancheri ca fiind un an cu evoluţii mixte la nivel macroeconomic în România, cu dificultăţi generate atât de politicile economice, pe fondul anului electoral, cât şi de starea negativă a economiilor europene, cu impact asupra creşterii mai accelerate a PIB în România şi a implementării reale a reformelor structurale.
Economica.net - lun, 22 dec. 2014, 11:57
Cum văd bancherii români anul 2015

Bancheri, economişti şefi din bănci comerciale, analişti au radiografiat, în declaraţii pentru Agerpres, evoluţiile din 2014 şi au făcut previziuni asupra ce va urma în 2015.

Economistul şef al Băncii Comerciale Române, Radu Crăciun, spune că economia în 2014 a avut o serie de lumini şi umbre, cu efecte mixte.

‘Deficitele externe şi deficitul bugetar au fost ţinute sub control, dar, pe de altă parte, într-un context în care economia europeană a fost în încetinire, România a încetinit şi ea, şi, chiar dacă a avut resurse bugetare, acestea nu au fost folosite eficient’. Acesta consideră că un surplus bugetar existent la un moment dat ar trebui folosit eficient.

‘Cred că România nu ar trebui să fie condamnată la o creştere economică scăzută, iar creşterea lentă a Uniunii Europene nu este o scuză, pentru că noi suntem o ţară emergentă şi avem foarte mult de recuperat şi, oricât de paradoxal ar părea, încă avem resurse care să ne ajute să accelerăm dezvoltarea. Anul 2015 rămâne un joc deschis şi ne putem poziţiona la o extremă cu un deficit bugetar foarte mare, care ar creşte profilul de risc al ţării, iar la cealaltă extremă, ar fi creşterea veniturilor la buget, prin creşterea de impozite, dar care va avea efecte negative în economie. Cred că soluţia ar putea fi una de mijloc, aşa cum a fost negociată cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană’, spune Crăciun.

Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a apreciat că, la nivel macroeconomic, anul 2014 a fost un an care a adus şi veşti pozitive şi veşti negative.

‘Am avut o creştere economică sub aşteptări, cu o uşoară accelerare în trimestrul trei. Rezultatele din trimestrul doi au fost foarte dezamăgitoare, cu efecte negative asupra activităţii economice, cu introducerea taxei pe construcţiile speciale şi continuarea deteriorării economiilor europene, care s-au resimţit şi în România. Ca atare, putem spune că rămânem în sfera unei creşteri economice de doi la sută, care nu trebuie să ne mulţumească, trebuie să avem o creştere mult mai mare pentru a putea avea o convergenţă reală la economia europeană, iar pentru aceasta avem foarte multe de făcut în reformele structurale. Suntem o economie stabilizată din punct de vedere macroeconomic, dar nu avem resursele necesare pentru a putea creşte, nu avem politicile economice potrivite pentru a avea creştere. Pentru 2015, există întotdeauna o speranţă, dar aşa cum arată lucrurile în Europa, rămân o serie de incertitudini’, a declarat Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Erste Asset Management, Dragoş Neacşu, arată că, din punctul de vedere al Erste Asset, anul 2014 a fost un an foarte bun şi există premise să se închidă ca fiind cel mai bun an din cei şase ani de când compania activează în România.

‘Vom avea cu siguranţă la nivelul industriei cea mai mare valoare a intrărilor nete în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor de unităţi de fond. Este foarte probabil să depăşim pragul de patru miliarde de lei. E posibil să atingem echivalentul a un miliard de euro. Avem premise foarte bune. Ceea ce este şi mai important dincolo de valori şi de cifre este faptul că începe să se contureze o tendinţă mai semnificativă de diversificare a tipului de produse în care românii aleg să investească, creşte încrederea, apare un apetit la risc mult mai mare, încep să se vândă mult mai bine produsele care au alocare pe acţiuni, atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele externe. Dacă este să privesc lucrurile din perspectiva noastră ca şi societate, suntem undeva în zona a 11% din totalul vânzărilor, ceea ce în valoare absolută înseamnă undeva peste 30 de milioane de euro, intrări nete, la acest tip de fonduri care au alocare pe acţiuni, adică cele administrate de Erste Asset Management. La nivel de piaţă, probabil că indicatorul este undeva în zona a 5%, dar este prima dată când vedem o astfel de pondere. Anii trecuţi ponderea era undeva sub 1%, deci vedem o creştere procentuală atât în valoare relativă, cât şi ca volum de intrări. La nivelul industriei vorbim de intrări undeva la nivelul de 50 de milioane de euro, ceea ce reprezintă un record, cel puţin de la începutul crizei. Măsura emiterii de titluri de stat pentru populaţie anunţată de Ministerul Finanţelor pentru 2015 este în sine un lucru bun, să spunem de democratizare a accesului la finanţarea datoriei publice. Ea se putea face până acum şi prin cumpărarea de unităţi de fond la fondurile de obligaţiuni, care sunt cele mai vândute la nivelul pieţei fondurilor în România. Faptul că se pot cumpăra şi la nivelul persoanelor fizice este un lucru bun, rămâne de văzut frecvenţa, maturităţile la care se gândesc cei de la Trezoreria Statului să pună aceste obligaţiuni în circulaţie. Mă aştept să fie o reacţie pozitivă din partea populaţiei, nu vom putea vorbi de volume foarte mari, dar din punctul de vedere al Trezoreriei Statului ca şi emitent de instrumente de datorie este important să aibă o cât mai mare diversificare la nivelul investitorilor constanţi în astfel de titluri’, arată Dragoş Neacşu.

Acesta consideră că în 2015 este necesară o mai mare predictibilitate din partea decidenţilor politici.

‘Sperăm ca 2015, şi întotdeauna cuvântul cheie când suntem la sfârşit de an şi început de an, când ne facem strategiile pentru lunile ce vin, este predictibilitatea, la care ne gândim, toţi din mediul de afaceri. Vrem să vedem că anumite tendinţe bune se vor păstra şi chiar se vor accentua, inclusiv prin mesajele noului eşichier politic’, spune Neacşu.

Senior analistul Eugen Şinca de la BCR subliniază că anul 2014 a fost marcat de o creştere economică mai slabă la începutul anului şi care a accelerat destul de surprinzător spre sfârşitul anului.

‘Am văzut o execuţie bugetară destul de lipsită de predictibilitate şi care nu a ajutat foarte mult creşterea economică în sensul în care am avut excedent bugetar o bună parte din an, excedent care s-a clădit pe o restrângere semnificativă a investiţiilor publice. Această cădere a investiţiilor atât publice cât şi private din 2014 nu este un lucru pozitiv pentru creşterea economică din 2014 şi nici pentru creşterea economică din viitor, pentru că ea nu este de natură să sprijine PIB-ul potenţial, formarea de capital din viitor fiind afectată de investiţiile foarte scăzute din prezent şi practic şi competitivitatea României. Dacă ne uităm doar la câtă nevoie de infrastructură fizică avem, este clar că avem nevoie de investiţii. În 2014 am mai observat o rată a inflaţiei surprinzător de scăzută, care s-a menţinut chiar sub ţinta BNR în cea mai mare parte a anului, iar pentru România este un element de noutate absolută, după ce în trecut s-a confruntat cu rate foarte înalte ale inflaţiei. Inflaţia scăzută a susţinut creşterea reală a veniturilor populaţiei. Chiar şi în contextul în care salariile nominale au crescut în continuare cu aproximativ 5% şi avem chiar şi avem aceeaşi rată de creştere a salariilor nominale pe economie cu 5%, similară cu cea din anii precedenţi, ceea ce este mult prea puţin pentru a impulsiona mai mult consumul, avem o susţinere reală a creşterii veniturilor populaţiei care vin doar din niveluri de inflaţie foarte scăzute. Pe de altă parte, este cert că România are nevoie de rate mai înalte ale inflaţiei pentru a putea creşte şi nu este neapărat un element care să ne bucure această inflaţie scăzută. România are probabil nevoie de o inflaţie undeva în intervalul de 2 – 3% pe termen mediu şi lung care să-i permită să crească cu ritmuri mai înalte în anii următori. Dacă este să ne uităm la cauzele acestei inflaţii foarte scăzute, este vorba de inflaţia foarte scăzută din Zona Euro, România se bazează foarte mult pe importurile din Zona Euro, iar în condiţiile în care şi inflaţia din Zona Euro s-a aflat foarte aproape de zero, în cea mai mare parte a anului, inflaţia importată a fost foarte mică. Acesta credem că este elementul de noutate majoră care a intervenit în acest an, pe lângă stabilitatea cursului, care a fost mai mare în 2014, faţă de 2013, pe când deficitul de cerere agregată l-aş invoca într-o manieră mai restrânsă, deoarece acesta a fost un factor prezent şi în anii anteriori’, a explicat analistul BCR.

Pentru 2015 acesta se aşteaptă la politici ale Băncii Centrale care să încurajeze creditarea.

‘În ceea ce priveşte 2015, am putea vedea o reducere cu 0,25 puncte de bază a dobânzii de politică monetară, la începutul lunii ianuarie, iar ulterior, cel mai probabil, relaxarea politicii monetare va veni cu reducerea rezervelor minime obligatorii, atât pentru lei, cât şi pentru valută. Spaţiul pentru reducerea rezervelor este semnificativ mai mare în următoarele trimestre, decât pentru reducerea dobânzii de politică monetară. Cred că pe final de an şi începutul anului 2015 vom asista la o lichiditate puternică în piaţă pe lei, datorită injecţiilor de lichiditate efectuate de Ministerul Finanţelor. Vedem o strategie de politică bugetară care se bazează pe creşterea cheltuielilor publice doar la sfârşit de an, ceea ce va crea o lichiditate suplimentară pe lei şi va duce dobânzile şi mai jos. Trebuie să vedem cum va fi gestionată această situaţie de către Banca Naţională.

Şinca apreciază că incertitudinea importantă pentru 2015 pentru mediul de afaceri rămâne politica fiscală.

‘Un element de incertitudine pentru tot anul 2015, mai ales pentru a doua jumătate a anului 2015, îl reprezintă cadrul fiscal, respectiv măsurile care vor fi luate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar suplimentar, creat atât pe finalul anului 2014, cât mai ales ce va fi creat în 2015, pe deoparte prin reducerea CAS şi pe de alta în urma măsuri anunţate în preajma alegerilor, de creştere a cheltuielilor publice’, subliniază Şinca.

Te-ar mai putea interesa și
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național
Societatatea Națională Nuclearelectrica a anunțat vineri seară prin intermediul unui comunicat că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic......
Enel, CEZ, Electrica sau E.On? Care distribuitor de energie vă răspunde cel mai greu la telefon
Enel, CEZ, Electrica sau E.On? Care distribuitor de energie vă răspunde cel mai greu la telefon
Apelurile telefonice de orice fel adresate de consumatori distribuitorilor de energie electrică trebuie preluate în maximum ...
Daimler va păstra un pachet de acțiuni de 35% în divizia de camioane
Daimler va păstra un pachet de acțiuni de 35% în divizia de camioane
Daimler va păstra o participaţie de 35% în divizia sa de camioane pe care intenţionează să o listeze spre finalul anului, ...
Un safir uriaș de 80 de kilograme a fost descoperit într-o mină din Sri Lanka
Un safir uriaș de 80 de kilograme a fost descoperit într-o mină din Sri Lanka
Un safir albastru cu o greutate de aproximativ 80 de kilograme a fost descoperit vineri într-o mină din localitatea Rakwana, ...