1EUR=4.7509 RON | Bucureşti 23 º
INDICI BURSIERI
BET
8031,50
-0.002
BETPlus
1198,30
-0.002
BET-FI
35697,86
-0.0053
BET-NG
683,64
0.0065
BET-XT
734,03
-0.0017
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.328
2,1807%
BRD
12.82
0,0000%
BRK
0.0734
0,0000%
BVB
22
-0,9009%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
155.1
-0,9262%
FP
0.895
-0,9956%
OLT
0.07
-7,4074%
PRSN
0.0615
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.226
-1,2882%
SIF3
0.2505
-0,1992%
SIF4
0.628
0,0000%
SIF5
2.1
-0,2375%
SNP
0.366
-0,4082%
TEL
20.6
-0,7229%
TGN
334.5
0,4505%
TLV
2.115
-0,7042%

Leul se apropie de minimul istoric în faţa euro. Iohannis nu a aprobat bugetul - curs BNR: 4,7619 lei/euro

BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,7619 lei/euro, 4,1988 lei/dolar, 4,1953 lei/franc elveţian. Euro atinge cea mai ridicată valoare din ianuarie 2019 şi se apropie de maximul istoric atins la cursul de referinţă anunţat de BNR. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii bugetului de stat pe anul 2019. Curtea Constituţională a României va discuta pe 6 martie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii bugetului de stat pe anul 2019, au anunţat surse din CCR. Pe piaţa interbancară se simt tensiuni legate de creşterea dobânzilor pe fondul lipsei de lichidităţi în piaţă. Fenomenul este dublat de presiunile pe deprecierea leului, alimentate de deficitele structurale, dar şi de neaprobarea bugetului de către preşedintele Iohannis. 

Comenteaza
100 lei

Euro a început ziua, în creştere, la 4,76 lei, faţă de 4,75 lei, cursul BNR anunţat ieri. Moneda europeană s-a menţinut pe piaţa interbancară peste pragul de 4,76 lei şi după ce Banca Naţională a anunţat cursul de referinţă, la ora 13. Pe 25 ianuarie, euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în faţa leului: 4,7648 lei/euro.  Moneda europeană a început să crească după Crăciun. Pe 24 decembrie, euro a scăzut la cea mai mică valoare din 13 septembrie 2018 în faţa leului: 4,6413 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 22 februarie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,77 lei şi 4,82 lei.

Dolarul rămâne la 4,19 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,7559 lei/euro, 4,1941 lei/dolar, 4,1867 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,28%, acelaşi nivel cu cel din şedinţa precedentă când ROBOR 3M a atins cea mai ridicată valoare din 2 noiembrie 2018 (3,29%).

ROBOR la şase luni a rămas la 3,41%, valoare egală cu cea din şedinţa precedentă când ROBOR 6M a atins cea mai ridicată valoare din 27 noiembrie 2018. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Aurul a scăzut la 178,5589 lei pe gram, faţă de nivelul din şedinţa precedentă, 180,0916. Pe 20 februarie 2019, aurul a ajuns la 181,3376 lei/gram,  şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani (182,4256 lei pentru un gram).

Iohannis nu aprobă bugetul pe 2019. Anunţă că a sesizat Curtea Constituţională

Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că va sesiza Curtea Constituţională în privinţa legii bugetului pe anul 2019. Astfel, decizia de aprobare a legii bugetului este amânată. Preşedintele a precizat că va sesiza CCR şi în privinţa legii de aprobare a plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

"Voi sesiza astăzi CCR pe bugetul 2019", a declarat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Pe piaţa interbancară se simt tensiuni legate de creşterea dobânzilor pe fondul lipsei de lichidităţi în piaţă. Fenomenul este dublat de presiunile pe deprecierea leului, alimentate de deficitele structurale, dar şi de neaprobarea bugetului de către preşedintele Iohannis.

Situaţia lipsei de lichidităţi pare să se schimbe luni, 25 februarie, când Ministerul Finanţelor va vărsa în piaţă aproximativ şase miliarde de lei, prin plata unei emisiuni de obligaţiuni ajunse la scadenţă. Banii vor ajuta dobânzile interbancare, dar vor fi în defavoarea leului. Tot aşa cum inexistenţa unui buget ratificat este în favoarea preşedintelui, dar în detrimentul leului.

Declaraţiile preşedintelui Iohannis

"Prin modul în care a fost adoptată şi prin conţinutul său normativ, legea menţionată încalcă art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 47, art. 50, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (2) lit. f) şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie", susţine şeful statului în sesizare, menţionând că Parlamentul i-a transmis documentul spre promulgare pe 20 februarie.

"Există, din păcate, şi aspecte de neconstituţionalitate în acest buget. Bugetul ruşinii naţionale nu doar că pune în pericol economia românească, ci are aspecte clare de neconstituţionalitate. Nu se respectă obligaţii asumate de România faţă de UE, din care facem parte, se încalcă unele drepturi fundamentale, s-a ignorat rolul Consiliului Fiscal, se aduce atingere principiului descentralizării şi principiului subsidiarităţii", şi-a motivat şeful statului demersul într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

În sesizarea transmisă CCR, el arată că legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost adoptată cu încălcarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal, care trebuia să emită o opinie cu privire la toate amendamentele admise pe parcursul dezbaterilor parlamentare. Şeful statului adaugă că nu a fost respectată nici atribuţia Consiliului Fiscal de a emite o opinie cu privire la declaraţia de conformitate semnată de prim-ministru şi ministrul Finanţelor Publice.

El invocă şi adoptarea acestei legi cu încălcarea principiilor şi reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Potrivit lui Iohannis, în fişa parcursului legislativ al Legii bugetului de stat pe anul 2019 nu se regăseşte o declaraţie de răspundere a premierului şi a ministrului de Finanţe, aşa cum prevede legislaţia.

"Prin derogarea constantă de la dreptul comun aplicabil în situaţia de faţă, regulile de responsabilitate fiscal-bugetară devin inoperabile, iar adoptarea legii bugetului fără respectarea art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010 este de natură a afecta stabilitatea legislaţiei, contrar prevederilor art. 6 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora 'proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă'", spune Iohannis în sesizare.

Preşedintele Iohannis precizează şi că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală potrivit cărora "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

Şeful statului susţine, totodată, că raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022 a fost depus de către Guvern, conform obligaţiei sale legale, însă acesta se fundamentează pe o situaţie care ignoră evoluţiile la nivelul economiei mondiale şi europene.

"Deşi acest document conţine prevederi descriptive, diferenţele faţă de previziunile Comisiei Europene nu sunt justificate", se arată în sesizarea la CCR.

Preşedintele Iohannis aduce în atenţia CCR şi alte aspecte. "Stabilirea obligaţiei autorităţilor administraţiei publice locale de a suporta din veniturile proprii cheltuielile privind sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, fără alocarea resurselor aferente unui astfel de transfer de competenţă administrativă încalcă principiul descentralizării, aşa cum acesta este definit în legea sa cadru", spune el, arătând că o astfel de reglementare este contrară Constituţiei şi legislaţiei privind protecţia persoanelor cu handicap.

De asemenea, şeful statului afirmă că se afectează îndeplinirea obligaţiei pozitive a statului de a lua măsuri de protecţie socială.

El critică şi prevederea potrivit căreia "se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea finanţării Programului Naţional de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a", despre care spune că este contrară Legii finanţelor publice şi Constituţiei.

Şeful statului mai susţine că aceste considerente sunt valabile şi pentru prevederea conform căreia "în anul 2019, prin excepţie de la prevederile art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor, proiectelor sau categoriilor de investiţii care se finanţează, potrivit legii, din fonduri externe şi fonduri structurale se aprobă de către Ministerul Educaţiei Naţionale, indiferent de valoarea acestora".

"Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2019 sunt neconstituţionale", conchide şeful statului.

Preşedintele Iohannis a sesizat, vineri, CCR şi cu legea de aprobare a plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

"Prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 75 alin. (3), precum şi pe cele ale art. 77 alin. (1), ale art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie", arată şeful statului în sesizarea la CCR, precizând că a primit acest act normativ de la Parlament spre promulgare pe 18 februarie.

 


CCR va discuta pe 6 martie sesizarea preşedintelui Iohannis asupra legii bugetului pe 2019

Curtea Constituţională a României va discuta pe 6 martie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii bugetului de stat pe anul 2019, au anunţat surse din CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii bugetului de stat pe anul 2019.

În documentul transmis CCR, preşedintele arată, printre altele, că legea bugetului a fost adoptată cu încălcarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal, care trebuia să emită o opinie cu privire la toate amendamentele admise pe parcursul dezbaterilor parlamentare.

Şeful statului spune că nu a fost respectată nici atribuţia Consiliului Fiscal de a emite o opinie cu privire la declaraţia de conformitate semnată de prim-ministru şi ministrul Finanţelor Publice.

El invocă şi adoptarea acestei legi cu încălcarea principiilor şi reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Potrivit lui Iohannis, în fişa parcursului legislativ al legii bugetului de stat pe anul 2019 nu se regăseşte o declaraţie de răspundere a premierului şi a ministrului de Finanţe, aşa cum prevede legislaţia.

Preşedintele Iohannis precizează şi că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală, potrivit cărora, "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

Şeful statului susţine, totodată, că raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 - 2022 a fost depus de către Guvern, conform obligaţiei sale legale, însă acesta se fundamentează pe o situaţie care ignoră evoluţiile la nivelul economiei mondiale şi europene.


Tăriceanu: Preşedintele a ales această metodă de a face politică prin şicanarea Guvernului

Preşedintele a ales ca metodă de a face politică prin şicanarea Guvernului şi prin încercări de a bloca permanent activitatea acestuia, a afirmat vineri preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lider al ALDE.

"Din păcate, preşedintele a ales această metodă de a face politică prin şicanarea Guvernului, prin încercări de a bloca permanent activitatea Guvernului, fără să-şi dea seama cât de mult rău face ţării şi societăţii. (...) Gestul preşedintelui este total inoportun şi nejustificat', a declarat Tăriceanu la Cluj, referindu-se la declaraţiile făcute vineri de preşedintele Iohannis referitoare la buget.

În ceea ce priveşte remarca referitoare la finanţarea partidelor, făcută de şeful statului, Tăriceanu a calificat-o ca fiind "demagogie şi populism".

"România s-a confruntat în ultimii ani cu o componentă de corupţie legată de partidele politice care au recurs la formule de finanţare sau sponsorizare, ca să le numesc aşa, care unele dintre ele puteau fi socotite în afara legii. Şi, din acest motiv au existat numeroase anchete şi procese legate de partidelor politice şi unii au fost şi condamnaţi. Cred că soluţia pe care o practică şi celelalte state democratice din Uniunea Europeană, de a finanţa partidele politice care sunt până la urmă nişte instituţii democratice şi utile societăţii, este o soluţie foarte bună tocmai pentru a nu exista aceste canale care odată aduc corupţie, trafic de influenţă, grupuri de influenţă care îşi promovează anumite interese care nu sunt totdeauna legate de cele ale societăţii. Şi cred că aceasta soluţie ar trebui salutată, nu criticată, pentru a curăţi viaţa politică şi partidele politice de corupţie. Dacă domnia sa este consecvent şi este cu adevărat preocupat de combaterea corupţiei, ar trebui dă aibă în vedere aceste considerente care au stat la baza legii', a afirmat liderul ALDE.

Pe de altă parte, el a admis că bugetul este perfectibil.

"Eu am votat bugetul, nu ştiu dacă bugetul este perfect, fiindcă întotdeauna orice buget este perfectibil, nu se poate cineva lăuda că avem un buget perfect. S-au făcut câteva lucruri foarte importante, de exemplu la nivel macroeconomic s-a redus deficitul bugetar într-o măsură înţeleaptă, aş spune, de prudenţă, pentru a păstra anumite rezerve şi pentru a diminua presiunile pe pieţele financiare pe care activează România. Bugetul are sume consistente prevăzute pe zona de infrastructură rutieră, sunt o seamă de proiecte importante care sunt finanţate sau care urmează să demareze', a menţionat Tăriceanu.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X