Riscul major, remarcă analiza citată, este ca BNR să crească dobânda la facilitatea de depozit peste nivelul de 5,5%, fapt care ar arăta mai degrabă, un semnal că BNR vrea să atragă cât mai mulți lei din piață, fiind îngrijorat de evoluția cursului valutar.
Eroarea de prognoză din partea BCR a provenit în principal din componenta alimentară, în special din prețurile fructelor și legumelor, care au scăzut mai mult decât se anticipase.De altfel Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, anunțase la ultima ședință de prezentare a raportului asupra inflației: ”Plouă în mai, ai mălai!” Și a plouat în mai iar preturile produselor agricole au scăzut mai mult decât era de așteptat.
”Datele din această lună susțin opinia noastră conform căreia luna mai a marcat vârful ratei anuale a inflației pentru 2026, o decelerare bruscă urmând să înceapă probabil în iulie, pe fondul unor efecte de bază statistice favorabile. Acest lucru depinde, desigur, de absența oricăror alte șocuri semnificative neprevăzute”, spune Ioniță.
Previziunea BCR pentru IPC la sfârșitul anului 2026 este de 5,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Se așteaptă o dezinflație bruscă în timpul verii, determinată de efectele de bază favorabile legate de liberalizarea prețurilor la energie electrică și de majorările impozitelor indirecte din anul trecut. Principalul risc pentru previziunea BCR provine din volatilitatea prețurilor globale la combustibili.
”Ne așteptăm ca rata de referință a BNR să rămână neschimbată la 6,50%. Majorările par puțin probabile într-o economie slabă, cu un decalaj de producție negativ. Deși o gestionare mai strictă a lichidităților prin licitații de atragere a depozitelor ar putea ridica rata efectivă peste nivelul actual de 5,50% al facilității de depozit. Acesta nu este scenariul nostru de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât presiuni inflaționiste reînnoite”, arată raportul BNR.
Inflația CORE2 ajustată (inflația globală, excluzând prețurile administrate, produsele volatile, tutunul, alcoolul și energia electrică), un indicator monitorizat îndeaproape de BNR, a încetinit la 8,3% a/a în iunie, de la 8,5% a/a înregistrată anterior.
În cadrul acestui indicator, inflația de bază a produselor alimentare a încetinit la 7,3% a/a în iunie, de la 7,4% a/a în mai, marcând a șasea încetinire lunară consecutivă. Inflația de bază a produselor nealimentare a scăzut la 5,0% a/a, de la 5,2% a/a în mai, în timp ce inflația de bază a serviciilor a rămas neschimbată la 13,3% a/a. Ne așteptăm ca inflația de bază să continue să încetinească, încheind
anul la 5,6% a/a.
În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,06% în iunie. Prețurile alimentelor au înregistrat o ușoară scădere de -0,44% față de luna precedentă, în principal din cauza prețurilor mai mici la legume. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,19% față de luna precedentă, pe fondul prețurilor mai mici la combustibili, dar al prețurilor mai mari la energie. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,49% față de luna precedentă, într-un mod mai generalizat. Evoluția inflației în funcție de contribuția componentelor (%, față de aceeași perioadă a anului trecut)
Cu toate acestea, structura inflației pare a fi mai îngrijorătoare decât cifra ca atare, care rămâne tot peste două cifre. Serviciile continuă să crească cel mai repede (+13,67% anual), urmate de mărfurile nealimentare (+12,29%), în timp ce alimentele cresc mai lent (+5,75%). Asta spune că presiunile inflaționiste nu mai vin doar din energie sau alimente. Ele sunt răspândite în economie și tind să fie mai persistente.
Totuși cifrele relevante apropo de inflație vor fi cele din iulie și august. În lunile următoare vom vedea impactul complet al modificărilor fiscale și al altor ajustări de prețuri. Dacă inflația va continua să coboare în ciuda acestor efecte, atunci vom putea vorbi despre o schimbare de tendință. Dacă nu, atunci cifra de astăzi va rămâne doar o pauză într-o perioadă cu inflație încă foarte ridicată. Și dobânda BNR va rămâne în continuare în stand by.