Daea: Avem o listă cu 14 produse româneşti pentru care vrem să obţinem protecţie europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Unul dintre obiectivele programului de guvernare este de a intra pe piaţa europeană cu produse cu înregistrare geografică recunoscută sau cu denumire de origine recunoscută. Avem o listă de 14 produse pe care le pregătim. Sunt cârnaţii de Pleşcoi în continuare şi multe alte produse’, a spus el.

Până acum, România a obţinut recunoaşterea a patru produse: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat din Ţara Bârsei şi telemeaua de Ibăneşti.

‘Îi protejăm pe producători prin a le gira acest drept de a-şi păstra produsul respectiv şi care nu poate fi preluat de alt producător. Marca respectivă se respectă, brandul respectiv, el nu poate fi multiplicat şi nu poate fi luat de o altă persoană şi apoi să intre într-o concurenţă neloială’, a mai spus Daea.

Potrivit acestuia, inspectorii din Ministerul Agriculturii verifică periodic în zonele de desfacere ca identitatea produselor să se respecte.

‘Au fost luate măsuri, sunt foarte multe produse care au fost retrase, li s-a retras autorizaţia, dreptul de a produce atunci când reţeta a fost falsificată. Se întâmplă şi aceste lucruri, când oamenii vor să câştige rapid şi să înşele, dar dacă o fac o dată, a doua oară nu mai apucă’, a adăugat ministrul.

Totodată, întrebat de jurnalişti cum este mai bine pentru ţărani, în opinia sa, să mănânce produsele din gospodărie sau să le vândă, Daea a răspuns: ‘Fiecare să mănânce ce doreşte, unde doreşte, ce-i place şi cât poate’.

‘Eu cred că produsele româneşti nu merită doar o zi, ci 365 de zile, din respect pentru fermieri, pentru cei care ne pun pe masă bucate foarte bune, gustoase şi la un preţ accesibil’, a mai spus ministrul.

El a vizitat apoi, timp de aproape două ore, toate cele 120 de standuri ale târgului – cu produse alimentare, băuturi, cosmetice, confecţii şi produse artizanale – şi a stat de vorbă cu fiecare producător în parte.

O pensionară i-a atras atenţia, la începutul turului, că produsele sunt foarte scumpe, iar Daea a invitat-o să îl însoţească la standuri să-i arate ce preţuri i se par exagerate.

‘Spre exemplu, aceste găluşte cu prune costă 65 de lei kilogramul, însă eu, dacă le-aş face acasă, am făcut un calcul şi mi-a reieşit că aş fi cheltuit doar 5 lei pentru un kilogram. Deci sunt de 10 ori mai scumpe la târg şi cred că este un preţ exagerat’, i-a spus pensionara.

La rândul său, producătoarea de la standul respectiv a răspuns că este vorba de ingrediente naturale, de cea mai bună calitate, iar totul este făcut manual de către ea. ‘Eu îmi preţuiesc munca, mâinile şi timpul. Şi clienţii le apreciază, am foarte mulţi clienţi’, a spus producătoarea.

Rugat să medieze conflictul, Daea a răspuns că trebuie să există un echilibru între munca producătorului şi puterea de cumpărare a clientului. ‘Până la urmă, preţul este cel pe care clientul este dispus să-l plătească’, a arătat ministrul.

La un stand de legume, Daea le-a îndemnat pe cele două producătoare de acolo să acceseze şi anul viitor programul de tomate. ‘Continuaţi şi la anul, pentru că acesta este un program care va dura. Ne grăbim să le aducem cât mai devreme pe piaţă, până în luna mai’, le-a spus ministrul.

O jurnalistă l-a întrebat cum explică faptul că importurile de roşii au crescut în primele şase luni ale anului, conform Institutului Naţional de Statistică, cu toate aceste subvenţii pentru producţia autohtonă, însă ministrul a contrazis aceste date, arătând că, din contră, importurile s-au redus.

‘S-au redus importurile de roşii. După mine, Institutul Naţional de Statistică spune că, la produsul de tomate, scăderea este de 6,6%’, a mai arătat ministrul.

Totodată, întrebat de jurnalişti când vom vedea 51% produse româneşti pe rafturile magazinelor, Daea a răspuns: ‘Mai aveţi puţină răbdare, că suntem în discuţii la Uniunea Europeană cu această lege. Sunt proceduri pe care le urmăm’.