Daniel Dăianu: Bugetul public nu trebuie să fie jucat la ruleta politicii

„Dacă nu vom comite greşeala să destabilizăm bugetul public prin decizii iraţionale şi nu vom provoca o criză a leului, iar pandemia va fi ţinută sub control, am putea avea o creştere economică de 4-5% în anul ce vine. Dar trebuie să ţinem strâns cheltuielile bugetului. Trebuie să se evite decizii care vor cauza mare suferinţă oamenilor nu peste mult timp. Mai ales că pandemia nu este învinsă şi criza economică va avea efecte persistente, sechele adânci, chiar dacă revenirea se simte din trimestrul 3 al acestui an. Iar credinţa unora că BNR poate ţine situaţia sub control indiferent de mersul politicii este o naivitate. O depreciere mare a leului ca soluţie la dezechilibrul extern este foarte riscantă, cu efecte indezirabile majore; ca şi o întărire mare a politicii monetare, cu dobânzi crescute. Necazul mare la noi este pe partea bugetară. Bugetul public nu trebuie să fie jucat la ruleta politicii!”, a afirmat Daniel Dăianu, întrebat despre evoluţia economiei în 2021.

Preşedintele Consiliului Fiscal a detaliat ce se are în vedere prin extinderea bazei de impozitare, idee prezentă în raportul aminitit.

„Este aplicarea regimului fiscal existent şi pentru contribuabilii care, din varii motive, nu plătesc taxele şi impozitele cuvenite; implică scoaterea la lumină a cât mai mult din economia subterană. Acest demers cere informaţie bogată, transparentă, declararea tuturor veniturilor şi averilor. În orice stat normal aşa este şi nu are de-a face cu ideologia. Este o prostie să spui că declararea veniturilor şi averilor este de sorginte socialistă. Extinderea este cerută de un sistem echitabil, care să nu împartă cetăţenii în două categorii: cei corecţi şi cei care eludează sistemul. Altă raţiune ţine de veniturile foarte joase ale bugetului. Parcă nu am fi în UE. Nu avem un buget robust, care să facă faţă la nevoi prezente şi provocări viitoare imense. Sănătatea cetăţenilor devine o chestiune de securitate naţională, ca şi impactul schimbărilor climatice, cheltuim foarte puţin pentru educaţie. Are şi o structură debalansată bugetul, mult ocupată de cheltuieli rigide. Ar trebui şi să colectăm mult mai bine dacă ne gândim la evaziunea fiscală şi optimizări fiscale, la cât de mult pierdem la TVA şi nu numai. Există şi multe exceptări. Bugetul public ar putea avea venituri fiscale aproape de 30% din PIB în câţiva ani. Vecinii noştri de tranziţie după 1989 au venituri fiscale între 32% şi 38% din PIB, noi sub 27%. Informatizarea ANAF ar ajuta mult”, consideră Daniel Dăianu.

De asemenea, coordonatorul raportului „România – Zona Euro, Monitor” a explicat când ar putea îndeplini România criteriile de la Maastricht.

„Când ne vom pune casa în ordine în ceea ce priveşte deficitele, bugetar şi de cont curent (extern), să nu existe presiune mare pe leu, care ar inflama şi inflaţia; când ratele de dobândă ar fi similare cu cele din regiune, când vom avea politici macroeconomice raţionale. Sunt condiţii pe care le-am încălcat flagrant, semnalate în documente ale BNR, în opinii ale Consiliului Fiscal, în raportul pe care l-am coordonat şi la care aţi făcut referire. Şi iar revin la nevoia de buget robust, care înseamnă şi consolidare fiscală, venituri bugetare mai mari, investiţii superioare pentru a face economia mai rezilientă. Inevitabila corecţie a dezechilibrului bugetar trebuie făcută gradual. O corecţie brutală, ca să ajungem la deficit de 3%, ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă”, a precizat Daniel Dăianu.

Nu în ultimul rând, preşedintele Consiliului Fiscal a făcut referire la îndeplinirea de către România a criteriilor pentru ERM2.

„Cu atât mai mult este obligatoriu să avem deficite mici, un buget robust, un sistem bancar solid pentru că am intra şi în Uniunea Bancară. Aşa ceva nu este necesar numai fiindcă România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv. Consolidarea bugetară este obligatorie pentru sănătatea intrinsecă a economiei. Pieţele nici nu ar accepta deficite mari ani în şir, cauzate de creşteri masive de cheltuieli cu salarii şi pensii, în divorţ de posibilităţile economiei şi care ar ilustra nepăsare faţă de echilibre necesare. Veniturile oamenilor merită să crească pentru a reduce decalaje de nivel de trai şi pentru a atenua emigraţia, dar nu cu preţul destabilizării economiei. Cei ce vor suferi mai mult sunt cei mai vulnerabili, întrucât România ar fi forţată să intre într-un program de corecţie foarte dureros cu eventuale creşteri de taxe şi impozite, o corecţie mult suboptimă. Dacă vom avea consolidare în câţiva ani şi dacă vom folosi din plin resurse europene care să întărească economia, să o facă mai competitivă, am putea gândi la intrare în ERM2 (MCS2) prin 2024”, a spus Daniel Dăianu.

Raportul „România – Zona Euro, Monitor” nr.4 cu tema „România şi Uniunea Europeană în vremuri de pandemie” a fost coordonat de academicianul Daniel Dăianu. Grupul de lucru a fost format din: Amalia Fugaru, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Iulian Panait, Mirela Roman, Bogdan Stoian, iar ca invitaţi – Csaba Bálint şi Clara Volintiru.