De ce nu se mai poate împrumuta prea mult România. Un alt fel de raportare a datoriei publice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datoria publică a României era, la finalul anului trecut de sub 38% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Nivelul este mult mai mic decât al majorităţii statelor din Uniunea Europeană (grad situat undeva peste 80%), şi mult sub nivelul stabilit prin Criteriile de la Maastricht, de 60% din PIB.

Totuşi, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, explică, într-o prezentare, de ce România nu poate miza prea mult pe noi împrumuturi.

El a comparat nivelul datoriei publice nu cu Produsul Intern Brut, ci cu sistemul bancar românesc. Astfel, datoria publică a României reprezintă 71% din totalul activelor sistemului bancar. Este al patrulea cel mai mare procent din UE, după Grecia (87%), Slovenia (81%), şi Ungaria (73%). Cu alte cuvinte, sistemul bancar românesc nu este atât de puternic pentru a finanţa mult mai mult statul.

Spre exemplu, Italia avea la finalul lui 2015 o datorie publică totală de peste 2.100 de miliarde de euro, peste 130% din PIB, însă, raportat la dimensiunea propriului sistem bancar, reprezintă 60% din active, potrivit prezentării lui Ionuţ Dumitru.

O altă comparaţie se referă la dimensiunea expunerii deja existente a sistemului bancar românesc la sectorul guvernamental.
Ponderea titlurilor de stat emise de statul român în activele totale ale băncilor este de 19%, procent care, în opinia lui Dumitru „face problematică capacitatea acestuia de a absorbi un plus de datorie publică”. Este al doilea cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, după Ungaria, unde procentul este de 21%, potrivit calculelor lui Dumitru.

Cu câteva zile în urmă, ministrul Dezvoltării, Sevil Shaiddeh, a recunoscut că primăriile nu pot depune proiecte pentru finanţare din fonduri europene pentru că nu au bani de cofinanţare.

La solicitarea preşedintelui Asociaţiilor Municipiilor din România, Robert Negoiţă, care a cerut bani de la Guvern pentru ca primăriile să aibă bani de cofinanţare, Shaiddeh a spus că „ministerul (dezvoltării – n. red.) a iniţiat deja un proiect de act normativ cu privire la acordarea unor împrumuturi din Trezorerie. Singura, singurul impediment în acest moment este plafonul de împrumut de la nivel naţional care înţelegem că anul acesta a fost atins, este epuizat”.

La rândul său, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, a declarat că propunerea lui Shaiddeh este „în studiu la direcţia de Trezorerie şi datorie publică şi sperăm să venim cu o veste bună”