Deficitul Fondului Sănătăţii depăşeşte 3,6 miliarde de lei în primele nouă luni şi e cel puţin dublu faţă de cel din 2022

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

FNUASS a avut venituri totale de 40,38 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2023, în creştere nesemnificativă faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2022.

Aproape 90% din banii strânşi la Fondul Sănătăţii au fost aduşi de către angajatori, de către persoanele fizice care plătesc CASS prin declaraţia unică trimisă la Fisc şi de către producătorii de medicamente, în primele nouă luni ale anului. 

Veniturile realizate la FNUASS din contribuţii de asigurări de sănătate şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, suportate de plătitorii de venituri şi de către unele persoane fizice cu venituri extrasalariale, depăşesc 32,77 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului şi sunt cu 10,4% mai mari decât cele obţinute la Fond în ianuarie – septembrie 2022, reiese din analiza Economica.net. Creşterea veniturilor totale ale Fondului din contribuţii e influenţată semnificativ de majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2023.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, s-au ridicat la 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2023 şi sunt cu 25% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net.

Fondul Sănătăţii a primit, în perioada analizată, cele mai mici subvenţii din 2020 încoace, reiese din execuţiile FNUASS, comparate de Economica.net.

Subvenţiile primite de FNUASS în primele nouă luni ale anului 2023 au ajuns la 4,3 miliarde de lei şi sunt cu peste 44% mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2022, conform analizei Economica.net.

Plăţile totale, făcute din FNUASS în primele nouă luni, depăşesc 44 de miliarde de lei şi sunt cu 6% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2022.

Cum am cheltuit banii încasaţi la FNUASS

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare specifice şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 13,98 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022.

Pentru serviciile medicale din unităţi sanitare cu paturi, acordate pacienţilor în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 10,58 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2023, cu 4,6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022, conform analizei Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 9,11 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2023 iar suma plătită de la acest capitol e cu 2,4% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2022. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice, în baza legii salarizării unice, potrivit analizei Economica.net.

Cheltuielile suportate din FNUASS pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate asiguraţilor la sănătate, depăşesc 3,39 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2023 şi sunt cu peste 24% mai mici decât cele efectuate în perioada ianuarie – septembrie 2022, reiese din execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.