Dezinfectanţii diluaţi: zeci de mii de români se îmbolnăvesc în spital. Doctorii ascund numărul să nu piardă banii de la CNAS

Diluarea substanţelor dezinfectante folosite în spitale, dezvăluită de investigaţiile echipei jurnalistului Cătălin Tolontan, are victime reale, numărate de Ministerul Sănătăţii: 0,23% dintre pacienţii externaţi sunt depistaţi oficial cu infecţii intraspitaliceşti într-un an. Însă guvernul, prin ministerul de resort, subraportează numărul celor infectaţi în spital, avertizează un raport privind consumul de antibiotice din România, care spune că nu putem, în situaţia actuală a spitalelor, să avem o incidenţă a acestor boli de doar 0,23%, faţă de 5,7% cât e media europeană. Această subraportare are o cauză legislativă - spitalele ascund aceste infecţii pentru că, în caz contrar, nu mai primesc bani de la Casa de Asigurări de Sănătate (pe criterii de performanţă).
Cristina Şomănescu - mie, 04 mai 2016, 20:59
Dezinfectanţii diluaţi: zeci de mii de români se îmbolnăvesc în spital. Doctorii ascund numărul să nu piardă banii de la CNAS

Ministerul Sănătăţii anunţă că începe o investigaţie despre substanţa cu care se dezinfectează sălile de operaţii din sute de spitale. Demersul MS vine însă abia după ce o anchetă jurnalistică, publicată pe tolo.ro, a aratat că unele substanţe care trebuie să sterilizeze instrumente din săli de operaţii sunt diluate, deci ineficiente.

Consecinţa directă a nesterilizării corecte din spitale sunt aşa-numitele infecţii nosocomiale. Cunoscute şi ca infecţii intraspitaliceşti (bacteriene, sau virale), sunt contractate pe perioada spitalizării, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu pe perioada spitalizării. Ele se adaugă bolii pentru care pacientul a fost internat şi apar din cauza deficienţelor de sterilizare şi a nerespectării protocoalelor terapeutice. Dar cel mai grav este că sunt foarte agresive şi rezistente la tratamente.

2.767 de boli luate din spitale, oficial, pe an. Numărul oficial este mult subestimat

În anul 2014 au fost raportate 2.767 de astfel de infecţii, inclusiv cu Clostridium difficile, în secţiile de ATI şi în secţiile de chirurgie, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii. Incidenţa acestor boli, calculată pe baza raportărilor din nouă spitale mari din ţară, se ridică la 0,23% din numărul total al pacienţilor externaţi. Valoarea este mult subestimată, atrag atenţia autorii celui mai recent raport privind consumul de antibiotice, Rezistenţa microbiană şi infecţiile nosocomiale în România, făcut public la 1 octombrie 2015.

Ei subliniază că un asemenea procent este imposibil de obţinut şi că e sigur o raportare eronată, de vreme ce media europeană este de 5,7% pe an, deci, în cel mai fericit caz, în România ar trebui să se raporteze 70.000 de cazuri.

Cazul Colectiv a declanşat un semnal de alarmă în societate cu privire la acest fenomen, subraportat în România.

Amintim că, oficial, trei dintre răniţii în incendiul din clubul Colectiv murit din cauza infecţiilor intraspitaliceşti de mai mare amploarescrie Mediafax. O investigaţie făcută de Mirela Neag si Catalin Tolontan, pe care o puteţi citi aici, arată că în fapt 13 dintre victimele de la Colectiv ar fi murit din cauza contractării unor astfel de infecţii.

De ce sunt subraportate? 

Sumele obţinute de spitale de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru servicii spitaliceşti depind direct de numărul de infecţii nosocomiale raportate de spitale. Aceste sume scad pe măsură ce creşte numărul de infecţii intraspitaliceşti raportate de spital, la numărul total de externări.

Articolul din normele de aplicare a contractului cadru, privind indicatorul calitativ „numărul de infecţii nosocomiale raportate la numărul de externări” încurajează spitalele să raporteze cât mai puţine infecţii intraspitaliceşti ca să încheie contracte de furnizare de servicii spitaliceşti cât mai avantajoase cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Citeşte în ECONOMICA.NET şi Infecţiile nosocomiale nu sunt prioritate pentru Guvern. Un articol de lege încurajează spitalele să nu le raporteze

Răspunsul întârziat al Guvernului

Abia luna trecută, după ce trei dintre victimele incendiului din Colectiv au murit din cauza infecţiilor nosocomiale, Ministerul Sănătăţii a lansat un planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale.

Planul vizează:
– creşterea capacităţii de diagnostic, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale;
– realizarea unui sistem eficient de raportare a infecţiilor nosocomiale;
– îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi limitarea rezistenţei bacteriene la antimicrobiene în mediul spitalicesc;
– reducerea consumului excesiv şi nejustificat de antibiotice.

Fondurile totale alocate de Ministerul Sănătăţii (MS) implementării planului de control al infecţiilor se ridică la 30 de milioane de lei şi sunt alocate până în 2018.

Planul de combatere a infecţiilor intraspitaliceşti a fost fundamentat pe baza rezultatelor controalelor de amploare făcute de Inspecţia Sanitară de Stat în sute de spitale din ţară, după ce Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a găsit numeroase nereguli privind prevenţia şi controlul infecţiilor nosocomiale în cele 11 spitale în care au fost internate victimele de la Colectiv.

În perioada ianuarie – martie 2016, inspectorii sanitari au controlat peste 300 de spitale publice şi private din România.

Inspecţia Sanitară de Stat a derulat controale de amploare la sute de spitale din ţară în perioada ianuarie-februarie 2016, urmate de controale încrucişate o lună mai târziu. La cele mai multe dintre spitalele controlate, inspectorii sanitari au găsit nereguli privind normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, precum şi în gestionarea activităţilor de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare, deficienţe care cumulativ duc la apariţia infecţiilor intraspitalicești cu diferite tipuri de germeni, precum şi la creşterea numărului acestora. Trei spitale au fost închise, iar alte trei spitale judeţene de urgenţă sunt în stare avansată de degradare şi funcţionează la cota de avarie. Inspectorii sanitari spun că nu le-au închis, pentru că în zonele respective nu există alternativă pentru asistenţa medicală de urgenţă.

Autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020, adoptate de Guvern, au recunoscut că infecţiile nosocomiale sunt subraportate, iar controlul infecţiilor este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită, România având numeroase clădiri de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate actuale.

Te-ar mai putea interesa și
Pistol, CNAIR: Lucrările pe primii kilometri ai lotului 3 al A0 Nord avansează
Pistol, CNAIR: Lucrările pe primii kilometri ai lotului 3 al A0 Nord avansează
 Lucrările pe primii kilometri ai lotului 3 (Afumaţi - Pantelimon) al A0 Nord avansează, întregul şantier ajungând la un stadiu fizic de 9%, a anunţat directorul general al Companiei......
Agora Robotics lansează primul robot autonom industrial dezvoltat și produs în România
Agora Robotics lansează primul robot autonom industrial dezvoltat și produs în România
Agora Robotics, companie deep tech și pionier în domeniul roboticii, creată în România de specialiști în cercetare ...
One United Properties ia un credit de 47 de milioane de euro de la BT pentru a rambursa finanțarea luată de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre
One United Properties ia un credit de 47 de milioane de euro de la BT pentru a rambursa finanțarea luată de la Banca pentru ...
Dezvoltatorul One United Properties a anunțat că a obținut o finanțare de 47 de milioane de euro de la Banca Transilvania, ...
Petrom caută partener pentru dezvoltarea proiectului Han Asparuh din Marea Neagră bulgărească, după ieșirea ielirea francezilor de la Total Energies din proiect
Petrom caută partener pentru dezvoltarea proiectului Han Asparuh din Marea Neagră bulgărească, după ieșirea ielirea ...
OMV Petrom este în căutarea “activă” a unui partener pentru dezvoltarea proiectului offshore Han Asparuh, după ce ...